PRIMA ADOLESCENTA (PARTEA A DOUA)
A propos de v�rsta primilor paşi, am remarcat că există două faze ale dezvoltării limbajului: Limbajul pasiv (�nţelegerea) şi limbajul activ ( exprimarea verbală). De la unu la doi ani predomină limbajul pasiv. �ntre doi şi trei ani prinde contur faza activă a limbajului.
Din acest punct de vedere, cea de-a doua aniversare constituie un moment de tranziţie şi de dezvoltare rapidă. Jargonul expresiv este �n acest moment abandonat. Mai �nt�lnim pe alocuri, fraze de un singur cuv�nt, dar copilul �ncepe să se exprime �ntr-o manieră, din zi �n zi, mai complexă.
La opt luni, copilul spunea: " Vino?" sau "Deschide uşă". Acum, la doi ani, foloseşte fraze cum ar fi: " Unde este tata?" sau "Dă-i ziarul lui tata" sau " Nu vreau să merg la culcare".
Uzajul corect al pronumelor se generalizează. Vocabularul se dezvoltă şi el �ntr-o manieră prodigioasă.
Dacă aţi vorbit sau comunicat mult cu copilul, acesta este momentul �n care va profita de acest fapt, �n dezvoltarea limbajului. Din cauza faptului că a avut posibilitatea să �nregistreze (interior) la v�rsta primilor paşi, acum va �ncepe să "traducă" totul �n cuvinte. Ca regulă generală, cu c�t i-aţi vorbit mai mult, cu at�t va vorbi mai mult. Ceea ce nu vrea să �nsemne că trebuie să-i vorbiţi �n continuu, să-l �necaţi �ntr-un torent de cuvinte. Cu c�t mai mult a auzit pronunţ�ndu-se cuvinte, cu at�t vocabularul său va fi mai extins. Acest lucru este verificat prin studii comparative �ntre copii născuţi �n medii sărace şi copii născuţi �n clasa mijlocie. Primilor, li se vorbeşte foarte puţin, comparativ cu ceilalţi, �n cazul cărora mama petrece mai mult timp vorbind şi comunic�nd verbal cu ei. Nu este surprinzător de constatat diferenţele enorme �n favoarea copiilor din clasele sociale medii, pe planul vocabularului şi dezvoltării limbajului, �ncă de la v�rsta de patru ani.
Unii copii pronunţă �n mod clar şi corect �ndată ce au �nceput să vorbească. �n cazul altora, ceea ce spun răm�ne pentru un timp de ne�nţeles pentu "ne-iniţiaţi". Uneori, numai mama este �n stare să interpreteze ce a vrut să spună copilul. Acest fapt se datorează �n parte diferenţelor de constituţie dar şi numărului de conversaţii pe care a putut să le audă şi clarităţii exprimării dumneavoastră
Odată cu toate aceste noi achiziţii �n domeniul limbajului, copilul poate �ncepe să conceptualizeze clar lumea. Este capabil să g�ndească şi să prevadă un viitor apropiat. Imaginaţia intră �n jocurile sale, poate să dea curs liber fanteziei. Viaţa sa mentală a făcut un pas uriaş.
Dacă �nainte, copilul �şi petrecea o mare parte din timp cu activităţi motoare, cum ar fi urcatul scărilor, acum el va aloca �n mare măsură acest timp folosirii cuvintelor. Lingvistul Ruth Weir a studiat limbajul fiului său, �nregistr�nd ceea ce spunea acesta, singur �n camera sa, �nainte de a adormi. La prima vedere, transcrierea acestor �nregistrări seamănă textului cărţilor de exerciţii concepute pentru �nvăţarea limbilor străine.
�n consecinţă, jucaţi-vă c�t puteţi de mult "de-a etichetarea". La acest stadiu de dezvoltare, copilul manifestă o "sete de a vorbi". Se va �nscrie �n acest joc cu mult entuziasm şi va fi m�ndru să cunoască numele at�tor lucruri.
