CUM SE DEZVOLTA CONSTIINTA
Aceeaşi vecini vă vor da īn schimb ocazia să dezvoltaţi un aspect important al primei adolescenţe: īnvăţarea supunerii la regulile societăţii, la comformismul social. Īn fond, un copil īnvaţă să-şi formeze atitudinea cu privire la regulile sociale asimilānd limitele pe care i le impuneţi. Copilul realizează această īnvăţare, a ceea ce numim īn mod general conştiinţă şi pe care o putem considera vocea interiorizată a imperativelor şi interdicţiilor emanate de părinţi. Conştiinţa nu este īnnăscută. Īn principal "o īnvăţăm" de la părinţii noştrii.
Unii copii se transformă īn adulţi a căror conştiinţă lipseşte. Aceştia sunt psihopaţii şi criminalii care pot comite acte antisociale fără a resimţi cea mai mică doză de culpabilitate. Există deasemenea copii, care la vārsta adultă suferă de un exces de conştiinţă.
Pentru noi psihologii, aceştia formează clientela tipică. Sunt excesiv de neliniştiţi şi inhibaţi, se tem prea mult de a fi răi sau egoişti, sau "buni de nimic".
Nu ne dorim ca ai noştrii copii să intre mai tārziu īn vreuna din aceste categorii. Noi dorim să dezvolte o conştiinţă rezonabilă şi sănătoasă. Putem ajuta copilul să capete un astfel de conştiinţă, arătāndu-ne rezonabili cānd le cerem să se comformeze regulilor sociale.
Comportamentul copilului relevă nivelul precis al dezvoltării conştiinţei la acest stadiu. Poate īncepe prin a spune "nu, nu", cu voce tare, pentru el īnsuşi, cānd este pe cale să facă ceva interzis. Īntr-o zi l-am văzut pe băieţelul meu cel mic, īn vārstă de vreo doi ani şi jumătate, īn picioare īn faţa unei etajere pline cu cărţi, spunānd cu voce tare " nu, nu", īn timp ce trăgea de cărţile din rafturi. Activitate interzisă dealtfel. Unii părinţi ar putea fi iritaţi de o asemenea atitudine şi ar putea gāndi: "Ei bine, dacă spune "nu", īnseamnă că ştie că e interzis. Atunci de ce o face?" Eu aş răspunde prin faptul următor: conştiinţa tocmai īncepe să interiorizeze interdicţia de a trage cărţile din rafturi. Numai că, nu are īncă suficient control asupra acţiunilor spontane pentru a-şi putea asculta conştiinţa care se naşte.
Este important ca părinţii să realizeze faptul că acest "nu" spus de copil este primul pas īn dezvoltarea conştiinţei sale. Ca urmare, va veni vremea cānd va spune "nu" şi īn acelaşi timp se va putea opri de la executarea unei acţiuni interzise. Principala funcţie a conştiinţei este de a preveni comportamentul antisocial, şi nu doar de a da copilului un sentiment de culpabilitate după săvārşirea unui act prohibit. Această funcţie preventivă a conştiinţei se afirmă cu timpul.
Trebuie să treacă măcar cinci ani din viaţa unui copil pentru ca acesta să-şi dezvolte conştiinţa, pentru a īnvăţa să interiorizeze imperativele conformisnmului social. Nu īl forţaţi īn acest sens. Dezvoltarea limbajului īl ajută mult. Iar la această vārstă a primei adolescenţe limbajul face un prodigios salt īnainte.
