COPILUL DE CINCI ANI
Această vârstă este delicioasă. Comportamentul "sărit" ia sfârşit. Acum copilul se arată rezonabil, serios, stabil şi echilibrat. Este calm, simpatic, nu prea exigent în relaţiile cu ceilalţi. Nu încearcă să facă ceea ce crede că va reuşi, iar datorită acestui lucru, reuşeşte în general, în tot ceea ce întreprinde. În timp ce vârsta de patru ani înseamnă "plutire", vârsta de cinci ani este sinonimă cu concentrarea şi corectitudinea. În opoziţie cu copilul de patru ani care nu ştie ceea ce va desena înainte de a începe, copilul de cinci ani concepe înainte un proiect precis şi apoi realizează desenul proiectat. La această vârstă, îi place să termine ceea ce a început. Nu se mai aventurează, ştie unde să se oprească. Va manifesta o mare "economie" în comportamentul motor.
La această vârstă începe să dea definiţii, nu este în conflict cu el însuşi şi nici cu anturajul. Este mulţumit de el, la fel şi ceilalţi. Regăseşte spiritul de cooperare şi dorinţa de aprobare de la vârsta de trei ani, dar la un nivel superior. Mama este încă centrul universului său, îi place să stea lângă ea, să acţioneze pentru şi cu ea. Îi place s-o asculte, deşi cu câteva luni în urmă i-ar fi rezistat ostentativ. Ca la trei ani, îi place să i se spună ce trebuie să facă şi ce poate să facă.
În ciuda dragostei sale marii faţă de casă şi pentru casă şi pentru mamă, acest loc nu îi mai este suficient. Este destul de matur pentru o experienţă comunitară lărgită. Îi place să se joace cu prietenii din cartier. Este pregătit pentru grădiniţă şi foarte nerăbdător de a merge la şcoală. Grădiniţa este pentru el activitatea ideală, deoarece o educatoare competentă îi poate permite să-şi dezvolte imensele aptitudini intelectuale. Dacă nu aveţi o grădiniţă în apropiere, va trebui să vă ocupaţi cu multă grijă de jocurile sale.
Dr. Gesell descrie în felul următor, copilul de cinci ani: " Prezintă un echilibru remarcabil de calităţi şi de obiceiuri de independenţă şi sociabilitate, de încredere în sine şi de conformism, de serenitate şi seriozitate, de prudenţă şi logică, de politeţe şi simpatie."
Ne oferă totodată un remarcabil dozaj de calităţi. A-l avea alături este o adevărată plăcere. Din punct de vedere fizic, a căpătat echilibru şi siguranţă musculară. Pe plan afectiv, este perfect echilibrat. Pe plan intelectual este plin de curiozitate şi dorinţă de a învăţa. La această vârstă copilul acceptă viaţa aşa cum este şi o găseşte bună.
După cum v-aţi dat seama există enorme diferenţe psihologice între copii de trei, patru, respectiv cinci ani. Cei care participă în viaţa lor şi îi educă trebuie să ţină cont de acest lucru. Nu vă aşteptaţi ca un copil de patru ani să vă asculte ca unul de cinci. În ciuda acestor diferenţe, aceste trei vârste au multe lucruri în comun şi de aceea le-am inclus în acelaşi stadiu de dezvoltare.
Pentru educator sarcini urgente apar tot timpul variind ca temele unei bucăţi muzicale. Tema este diferită în funcţie de vârsta copilului, dar putem regăsi acelaşi motiv. Care sunt aceste laitmotivuri, aceste sarcini urgente ale vârstei preşcolare? Ce trebuie să înveţe copilul în timpul acestor trei ani pentru a-şi completa conceptul despre sine şi structura fundamentală a personalităţii sale?
