Despre dumneavoastra, viitoarea mama - evitarea unor probleme urinare si genitale, infectii
Burta
incepe sa se rotunjeasca. Putin, atat incat numai un ochi avertizat
poate sa observe ceva cand sunteti imbracata. Dar dumneavoastra, care
va cunoasteti bine, stiti ca ceva s-a schimbat. Hainele inca va cuprind,
daca au o croiala putin mai larga, dar nu este departe ziua in care
trebuie sa incepeti sa largiti elasticele!
d1n5113de87xcp
Atentie la problemele urinare si genitale
Nu lasati in voia lor micile infectii locale ale zonei urogenitale. Pot sa se agraveze si sa duca la complicatii serioase.
Infectiile urinareInfectiile
urinare apar frecvent la femeile insarcinate, constatandu-se ca 5 pana
la 6% dintre ele sufera din cauza lor. Nu sunt in mod necesar de origine
infectioasa, ele putandu-se datora si unei simple raceli, sau cel mai
adesea unei absorbtii insuficiente de apa. Bebelusul isi ia din sangele
dumneavoastra apa de care are nevoie. Cand nu beti destule lichide,
sangele va este mai concentrat, iar urina devine iritanta.
Semnele
- simtiti o mica
senzatie de arsura la urinat; de cele mai multe ori este vorba doar
de o iritatie locala datorata mai curand urinei prea concentrate decat
unei infectii
- simtiti
nevoia de a urina frecvent, atat ziua, cat si noaptea, cu o senzatie
de arsura puternica la trecerea urinei; aveti in acest caz semnele
clinice ale unei infectii urinare.
In
toate situatiile trebuie sa consultati medicul, care va solicita analiza
urinei in vederea detectarii unor eventuali microbi. Cel mai adesea
este vorba de colibacilul Escherichia Coli care populeaza in mod normal
intestinul uman si este indispensabil bunei lui functionari. Trecerea
lui in caile urinare provoaca colibaciloze care trebuie neaparat tratate.
Si alti germeni ar putea fi responsabili.
O
data ce microbul a fost identificat in urina, medicul poate prescrie
tratamentul adecvat.
Evitati
sa va tratati empiric, luand un medicament prescris pentru o infectie
urinara anterioara, deoarece nu este sigur ca aveti de-a face cu acelasi
microb. Riscati sa mascati astfel adevarata cauza si sa declansati
noi complicatii.
ConsecinteleO
infectie urinara neingrijita poate avea consecinte serioase:
- pentru
mama, daca infectia ii atinge rinichii
- pentru
copil, franandu-i cresterea
- riscul
unui avort, sau intr-o faza mai avansata a sarcinii, o nastere prematura.
Prevenirea- beti
sistematic multa apa
- odihniti-va
la caldura; evitati frigul si umiditatea
- verificati
aciditatea urinei cu hartie de turnesol, care isi schimba culoarea
in functie de aciditatea sau alcalinitatea ei; daca urina este prea
acida, puteti restabili echilibrul band suc de praz, lapte, si mancand
fructe si legume; daca din contra, nu este destul de acida, ceea ce
favorizeaza dezvoltarea germenilor, aveti interesul sa consumati mai
multa carne si sa beti ceai.
Daca
aveti o alimentatie echilibrata, urina va fi exact asa cum trebuie
sa fie, adica neutra.
Infectiile
genitaleSarcina
stimuleaza secretiile vaginale (sau
pierderile albe). Ele nu
au o semnificatie particulara in afara cazului in care prezinta un aspect
neobisnuit.
Semnele-
aveti secretii suspecte, mai abundente ca de obicei sau mai consistente,
sau cu un miros neplacut
- aveti
mancarimi sau arsuri in regiunea vulvara
- raporturile
sexuale sunt dureroase
- partenerul
dumneavoastra prezinta o infectie.
In
toate cazurile, trebuie sa consultati repede medicul ginecolog. Un prelevment
al secretiilor vaginale va fi analizat la laborator si va fi determinat
tipul de infectie cu care aveti de-a face. Tratamentul potrivit va trebui
urmat si de partenerul dumneavoastra.
ConsecinteleNu
trebuie sa neglijati nici un fel de infectie. Tratata la timp, nu va
lasa nici o urma, dar lasata fara ingrijire, ea se va intinde si va
provoca:
- un
avort spontan in primul trimestru
- o
nastere prematura daca infectia survine mai tarziu
- o
infectie acuta a mamei in momentul nasterii: infectia puerperala
- metrite
si salpingite cronice ulterioare
- infectarea
copilului la nastere.
Infectiile
genitale
- Scurgerile abundente
de lichid cu miros neplacut, insotite de mancarimi ale vulvei, sunt
semnele caracteristice unei micoze. Cel mai adesea este vorba
de Candida albicans, ciuperca avand o predilectie
pentru mediile acide. Sarcina, modificand aciditatea mediului vaginal
pentru a-l proteja impotriva agresiunii microbilor obisnuiti, favorizeaza
din nefericire aparitia micozelor. Micozele vaginale au deseori la
origine o micoza interna, intestinala. Tratamentul local care se
aplica in aceste cazuri, cu ovule antifungice, trebuie completat si
cu un tratament general cu comprimate administrate pe cale orala.
Tratamentul
trebuie urmat un timp destul de indelungat pentru a fi eficient. El
trebuie aplicat in acelasi timp si partenerului pentru evitarea unor
contaminari incrucisate, deoarece sporii ciupercii sunt foarte rezistenti.
Pentru
toaleta dumneavoastra, folositi la spalare apa cu adaos de bicarbonat
de sodiu - o lingura de bicarbonat la un litru de apa.
- Cand
scurgerile sunt mai consistente si mai uscate, este vorba de un parazit:
Trichomonas. in acest caz, vi se prescrie un tratament specific
pe baza de ovule. Pentru un timp va fi indicata, in acest caz, spalarea
cu o apa acidulata.
- Daca
scurgerile sunt foarte fluide sau mai consistente, dar oricum urat
mirositoare, doar laboratorul este in masura sa stabileasca despre
ce microb este vorba. Tot acolo se poate stabili ce antibiotic este
mai potrivit pentru combaterea lui. Antibioticul se prescrie de obicei
sub forma unor ovule care se introduc in vagin. El mai poate fi asociat,
daca este nevoie, si cu un tratament antifungic. Doar medicul ginecolog
este in masura sa stabilesca tratamentul cel mai potrivit.