j1t1619jk96teh







In dimineata aceea insorita, cand am iesit in gradina, printre petalele trandafirilor bunicii, straluceau scaparandu-si boabele niste bobite mici; sclipitul lor parea aidoma lacrimilor, indeosebi trandafirii cei rosii erau umezi de-a binelea, de parca atunci s-ar fi oprit din plans.
Sa planga oare trandafirii? - m-am intrebat eu nedumerit. Oare cine sa-i fi necajit intr-atat sau cine sa le fi pricinuit vreun rau?

M-am aplecat asupra-le si m-am uitat jur-imprejur: ei, bine, nu era nimeni! Ba nu: pe o floare se afla o albina pornita de cum a dat soarele, cu harnicie, la cules. Dar nu cred ca albinita aceea mica, care zumzaia din aripioare, sa fi intepat trandafirul. Dimpotriva, parea sa-l mangaie.
Nu i-am spus nimica bunicii. Seara insa, cand udam impreuna cu ea florile - si trebuie sa stiti ca toate florile ne multumeau facandu-se din ce in ce mai frumoase - am cercetat trandafirii din nou, cu luare-aminte. Nu mai aveau lacrimi, desi tot am mai vazut albine harnicind prin preajma-le.
l-am povestit totul bunicii, aratandu-i nedumerirea mea, cerandu-i sa-mi spuna de ce anume sa fi plans in dimineata aceea trandafirii. Bunica a zambit:

- Trandafirii, ca toate celelalte flori ale gradinii, nu plang, bobitele acelea mici, pe care le-am vazut eu scaparand pe petale, aidoma unor nestemate, nu erau lacrimi, ci roua. Vara si toamna, in diminetile insorite si calde, trandafirii se impodobesc cu roua, aratandu-si astfel prospetimea florilor si cautand sa atraga prin aceasta catre ei cat mai multe albine sau fluturi. ... Va sa zica si florile vor sa para cat mai frumoase si mai imbietoare, spalandu-si obrajii dupa o noapte de somn!

Flacara albastra de fratii grimm Legenda ghiocelului de eugen jianu Inima de copil de lucia olteanu Povestea puiului de brad de luiza carol