f3z2424fz79txo

In dimineata aceea soarele a trebuit sa trudeasca indelung pana a izbutit sa risipeasca negurile care apasau padurea.
Cand am iesit afara, bunicul era pe prispa si ma astepta:

; Hai sa mergem sa culegem nucile!
imi plac tare mult nucile. Stiu si o ghicitoare cu ele: "Patru frati ingemanati, intr-o camasa imbracati, ghici ce e?" Nuca, fireste!
- Am sa-ti arat cum bat stancutele nucile, spune bunicul. Au ele invatatura lor care le prinde bine, caci si lor le place miezul bun.

Cunosteam stancutele astea, pasari vioaie si istete. Nu faceau nici un rau nimanui. Isi aveau cuibul in hornul cel vechi al surii; acolo si-au scos puii si i-au invatat sa zboare. Faceau fel de fel de acrobatii, ridicandu-se si lasandu-se pe o aripa, apoi picau aidoma unui pietroi, de ziceai ca acusi-acusi se vor zdrobi. Bunicul mi-a spus ca se joaca si ele, sa-si intareasca aripile! Le cunosteam, asadar, si ma bucuram cand le vedeam. Spusele bunicului m-au pus pe ganduri: cum adica "invatatura stancutelor"? sa aibe ele oare o scoala a lor? Asa ca l-am intrebat pe bunicu:

- Scoala? Asa, cu clase si banci?...


- Asa ceva, fireste, nu au! Dar invatatura, cum anume sa faca pentru a dobandi cele de trebuinta traiului, ai sa vezi ca au!
Am ajuns sub nuc. Nucile erau coapte, numai bune de cules. Doar vreo cateva, rascoapte, erau cazute pe jos. Am luat doua, le-am strans in pumni si le-am spart; aveau miezul dulce.
in nuc, cele doua stancute cu cei trei pui ai lor. Cercetau nucile. Pe semne ca erau dornice sa le guste, dar cum sa faca? Stancutele cele tinere incercau sa sfarame coaja cu izbituri de cioc. Potriveau nuca in ghiare si loveau o data, de doua ori: coaja se dovedea mai tare decat puterea ciocurilor si nu de putine ori nuca le scapa din ghiare. Apoi incercau cu alte nuci... Parintii le-au lasat sa trudeasca o vreme, apoi unul din ei a luat in cioc o nuca, s-a ridicat in zbor si, ce sa vezi, deodata a lasat nuca sa cada, ca si cum ar fi scapat-o! A ales in asa fel locul incat in cadere nuca sa se loveasca de niste pietre. A mai ridicat-o o data, si minune, nuca s-a spart! Stancuta cea batrana si-a chemat puisorii, Ie-a aratat nuca faramata si i-a indemnat sa faca la fel.
Catte-ai freca la ochi, toate stancutele au avut cate o nuca sparta. Fiindca nu se aflau prea multe pietre in preajma, asteptau rabdatoare sa le vina randul la ... scapat nuca din cioc! si se dovedeau a fi cat se poate de multumite!

- Ei nepoate, vazut-ai scoala stancutelor?...

Tepelus - ariciul de eugen jianu Cel mai bun prieten de victor sivetidis Mai sus de emil garleanu Frunza de emil garleanu