Zdreanta de tudor arghezi
L-ati vazut cumva pe zdreanta,
Cel cu ochii de faianta?
E un ciine
zdrenturos
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strins din petice,
Ca sa-l
tot impiedice.
Ferfenitele-i atirna
Si pe ochi, pe nara cirna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din cilti de furca.
Are insa
o ureche
De pungas fara pereche.
Da tircoale la cotet,
Ciufulit
si-asa laiet,
Asteptind un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care
cinta cotcodace,
Proaspat oul cind si-1 face.
De cind
e-n gospodarie
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe brinci, tiris,
grapis,
Se strecoara pe furis
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu
totul.
— „
Unde-i oul?" a-ntrebat
Gospodina. „l-a mincat"!
— „
Stai nitel ca te dezvat,
Fara matura si bat.
Te invata
mama minte"
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar de cum l-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat
Si-a-njurat cu un latrat,
Cind se uita la
gaina,
Cu culcusul lui vecina,
Zice zdreanta-n gindul lui: „
S-a
facut a dracului.'"
Iarna
Jucariile de florin lordachescu
Iarna pe ulita de george cosbuc
Mama |
|