Sus, pe gardul dinspre vie,
O gaina cenusie
Si-un cocos impintenat
S-au suit si stau la sfat: —
Ia te uita, ma rog tie,
Cit de sus ne-am inaltat.
Si deodata, cu glas mare,
Incepura amindoi
Sa cotcodaceasca-n soare: —
Nimeni-numai-e-ca-noi!...
Nimeni-nu-mai-e-ca-hoi!...
Dar de sus, din corcodus,
Pitulindu-se-ntre foi,
Mititel si jucaus,
Le-a raspuns un pitigoi: —
Citi-ca-voi!
Citi-ca-voi!