In cursul primului sau an de viata, bebelusul va parcurge un drum lung si va dobandi mai multe calitati decat in oricare alta perioada a vietii sale. Cunostintele si descoperirile pe care le va face copilul se vor realiza mai ales prin intermediul corpului si simturilor sale; este motivul pentru care acesta se considera a fi stadiul motrico-senzorial.
Jocul cu propriul bebelus nu este numai posibil, ci si de dorit, dupa cum am vazut. Totusi, trebuie avute in vedere unele precautii. Cu cat copilul este mai mic, cu atat perioada in care poate fi atent este mai mica. Nu-i este foame, nu-i este somn, este calm: acesta este momentul potrivit. Dar va trebui sa va opriti la primul lui semn de oboseala. Bebelusul este cel care stabileste ritmul. Trebuie sa remarcati cu promptitudine momentul in care copilul nu mai reactioneaza, fie din oboseala, fie prin stimulare exagerata si sa incetati jocul imediat. Bebelusul reactioneaza mai bine daca poate vedea figura si mai ales ochii celui care-i vorbeste sau se joaca cu el: trebuie deci sa stati exact in fata lui ca sa-i atrageti atentia. In sfarsit, pentru ca bebelusul este foarte sensibil la starea noastra de spirit, nu va jucati cu el decat daca va simtiti dumneavoastra insiva disponibil, vesel si destins.
Acest prim an de viata, atat de bogat pe planul asimilarilor, este in acelasi timp o perioada delicata. Copilul, care nu este inca independent, are necesitati importante. Nevoia de caldura, de afectiune, de tandrete, de calm. Nevoia de a va ocupa de el, de a nu-l lasa sa se plictiseasca singur in coltul sau. Nevoia de a trai intr-un mediu in care sa se simta in siguranta atat din punct de vedere material, cat si din punct de vedere afectiv. In cazul in care copilul este dotat normal pentru dezvoltarea la maximum a posibilitatilor sale, noi, parintii si educatorii, suntem cei care-i oferim conditiile care sa-i permita acest lucru.

Pana la varsta de patru luni, bebelusul isi va regla progresiv ritmul propriu legat de masa si de somn. Isi va forma obiceiurile. Il vom vedea foarte curand cum se trezeste si comunica din ce in ce mai expresiv: surade, gangureste si incearca sa scoata unele sunete. Descoperirea propriului corp il preocupa mult si poate sta minute intregi sa examineze aceste ciudate obiecte animate care sunt propriile sale maini! Asezat in caruciorul sau, el este interesat sa vada obiecte colorate miscandu-se, sau persoane care-i plac. Pe planul dezvoltarii intelectuale, bebelusul invata sa coordoneze doua actiuni reflexe astfel incat sa elaboreze scheme noi, mai complete si mai bine organizate. Isi construieste alte modalitati de a actiona, adaptate mai bine realitatii. Toate actiunile bebelusului il au pe el insusi in prim plan si de cele mai multe ori le face pentru prima data doar din intamplare. Dar, ulterior, copilul devine capabil sa le repete. Sa mentionam ca exemplu capacitatea copilului de a urmari cu ochii un obiect, de a duce mana la gura deschisa, de a intoarce capul in directia din care vine sunetul etc. g8l2211gk21nix
De la patru la opt luni, descoperirea lumii se face prin simturi. Vederea, foarte fina, care distinge clar formele si culorile; gustul, o data cu introducerea noiior alimente; mirosul, care inca de la nastere functiona perfect; auzul, o data cu recunoasterea vocilor si a zgomotelor din casa, inceputul simtului ritmului; si, in sfarsit, pipaitul, fie cu degetele, fie prin ducerea obiectelor la gura. Dezvoltarea motorie este importanta si il permite copilului exercitii noi: sa-si tina bine capul si sa invete incet, incet sa sada, aceasta pozitie eliberandu-i in sfarsit mainile. Incepe sa aiba precizie cand apuca: bebelusul care apuca cu toata mana descopera ca degetul mare si aratatorul sunt opuse, formand astfel o penseta foarte eficienta. Exercitiile de manipulare se dezvolta. Copilul ia cunostinta de corpul sau, TI exploreaza si dobandeste o mai buna stapanire a gesturilor.
Dezvoltarea intelectuala nu ramane in urma. Bebelusul descopera noi scheme de comportament, le repeta ca sa se obisnuiasca cu ele si ii face o mare placere sa se antreneze astfel. Descopera de exemplu ca, daca ridica piciorul in aer atunci cand este culcat pe spate in patutul sau, reuseste sa miste jucaria agatata deasupra. Sau daca striga "Mamama...", o mamica draguta vine la el! Bebelusul petrece destul de mult timp pana invata sa faca legatura intre cauza si efect, adica ce se intampla daca face un anumit lucru. Dar stie sa faca deja multe alte lucruri: sa raspunda cand este strigat pe nume, sa se joace de-a v-ati ascunselea, sa rada in hohote, sa atraga atentia asupra lui, sa refuze alimentele care nu-i plac etc.

Intre noua si douasprezece luni, bebelusul sta din ce in ce mai bine in pozitia asezat si abordeaza imediat pozitia in picioare, iar apoi mersul. Nimic nu-l mai retine pe micutul explorator. Este perioada in care trebuie neaparat sa va asigurati cu lacate, cu bariere si sa incuiati dulapurile cu cheia. Riscurile pot fi mari si accidentele de acasa, numeroase. Mana devine in acelasi timp un mijloc mai sensibil de explorare si un ajutor pentru a se tari sau pentru a merge in patru labe. Ii este inca dificil sa apuce si sa dea drumul, dar incetul cu incetul, bebelusul va reusi sa tina un obiect si sa participe la tot felul de jocuri legate de acesta.
Dezvoltarea inteligentei este evidenta: copilul intelege cuvinte simple, face cu manuta "bravo" si "la revedere", rade daca faceti pe clovnul in fata lui, intelege concepte destul de complexe cum ar fi inauntru, afara si alaturi. Intelege ce inseamna "nu".
Nu numai ca isi consolideaza cunostintele acumulate in stadiile anterioare aplicandu-le la diverse situatii, ci isi si creeaza altele noi. Principalul este ceea ce se numeste conservarea obiectului. Pana in acest moment, bebelusul nu cauta decat cu privirea un obiect disparut. Ascuns chiar in fata lui sub o perna, obiectul pe care nu il mai vedea inceta pentru el sa mai existe. Acum, el stie ca obiectul continua sa existe, chiar daca nu-l vede: el va ridica perna ca sa-si ia jucaria ascunsa acolo. In acelasi mod, copilul intelege ca mama sa continua sa existe chiar daca iese din camera sau daca-l lasa la cresa, ceea ce poate face despartirile mai dificile in aceasta perioada.
Comportamentul imitativ isi face aparitia: bebelusul reproduce actiunile pe care Ie-a vazut, fie in propriul sau interes (intoarce paginile unei carti), fie pentru altcineva (incearca sa-i dea de mancare ursuletului sau, cu o lingurita). Identificand mai bine succesiunea obisnuita a evenimentelor, el este capabil sa anticipeze. Se bucura, de exemplu, cand aude cheia rasucindu-se in broasca sau cand isi vede mama indreptandu-se spre bucatarie. Cand lucrurile se petrec in mod obisnuit, este linistit si multumit. In schimb, daca secventa este intrerupta, el poate manifesta surpriza sau neliniste.
Categoriile de jocuri pe care le-am definit reiau modalitatile prin care bebelusul percepe mediul inconjurator: prin simturile sale, bineinteles, la care se adauga rolul mainii si al corpului in intregul sau, ca instrumente de explorare si cunoastere, ca si prin descoperirile mentale ce caracterizeaza aceasta varsta.

In cursul primelor luni, copilul dumneavoastra nu este, bineinteles, in masura sa inteleaga reguli sau instructiuni. Dar este deja foarte deschis catre lume; simte emotiile dumneavoastra si poate deja sa participe la unele contacte. Puteti deci, inca din primele saptamani, sa-l supuneti unor stimulari frecvente si variate, veghind totodata la respectarea ritmului sau propriu.

Zgomotele din casa Copilul de la 0 la 1 an Mi-o dai?