Un liliac se prabusi langa vizuina unei nevastuici care nu putea suferi soarecii.

Aceasta se apropie amenintatoare si liliacul striga:

- Am aripi, am aripi, nu vezi? Sunt un fel de pasare! Si asa isi scapa pielea.
Alta data, fu prins de o alta nevastuica.
Acesteia nu-i placeau pasarile.

- Vezi bine ca n-am pene, nu sunt pasare, ci doar un biet soarece! spuse liliacul si scapa si de data asta cu viata.

Morala acestei fabule:

Uneori, e bine sa te înclini dupa cum bate vantul.

Laptareasa Lupul cel mandru de umbra sa Lupul ranit si oaia Soimul care vroia sa necheze