Leul si mistretul venira la izvor ca sa se adape.

Acolo nu se puteau hotari cine sa bea mai intai. Se luara la cearta si incet-incet ajunsera sa se bata.

Vazura atunci un stol de pasari rapitoare care asteptau ca unul dintre ei sa moara, ca sa se infrupte din lesul lui. Isi venira in fire si facura pace, zicand:

- Mai bine sa fim prieteni decat sa ajungem hrana corbilor si vulturilor.

Morala acestei fabule:

Luptele fara rost ajuta numai dusmanii.