q1x2822qv22ooq

Tainele ascunse in cartile de colorat cu catelusi sau cu pisicute sunt ,,talmacite" copiilor de catre parinti. Ei sunt primii cititori ai textelor scrise, sau nescrise, imaginate de ei in cartea cu desene pentru copii. Tot parintii sunt cei mai buni povestitori. Ei stiu cele mai frumoase basme cu Ileana Cosanzeana si cu Fat-Frumos, basme cu roboti, intamplari cu plante si animale.

De modul in care parintii pun in mana copiilor primele carti, depinde, in mare masura, felul in care acestia se vor raporta la lectura mai tarziu. Indiferent care este domeniul de activitate si pasiunea unui om, el nu se poate dispensa de lectura. Pentru aceasta este recomandat sa li se formeze si sa li se dezvolte copiilor, mai intai, gustul pentru carte, astfel incat lectura sa devina o deprindere. Prin urmare, lectura ca deprindere intelectuala trebuie mai intai formata si apoi educata. Bineinteles, este bine sa se tina seama de cerintele fiecarei etape de dezvoltare a copilului, in functie de care sa se stabileasca ce si cat sa citeasca copilul si cum sa se procedeze pentru a obtine maximum de eficienta in dezvoltarea limbajului, a fanteziei si in insusirea unor cunostinte noi. Pentru a realiza acest dezide­rat, o importanta deosebita o are alegerea cartii, care trebuie sa fie adecvata varstei si posibilitatilor de intelegere ale copilului. Bunaoara, pana in 2 ani copilul manifesta atractie pentru jucarii. Este interesat si de carte, o rasfoieste ; la inceput este atras de fosnetul foii, de miscarea paginilor, apoi de imaginile viu colorate si expresive. Arata cu degetul ceea ce-i place, priveste cu atentie desenele si asculta explicatiile scrise sau povestite de adulti. Prin urmare, copilul manifesta de la varste mici interes pentru carte.
Ce trebuie sa faca parintii pentru a-i satisface si dezvolta copilului interesul pentru lectura ?
In primul rand, sa-i puna la indemana carti cu imagini colorate sau de colorat. In al doilea rand, imaginile sa fie "citite" rar, cu intonatie. Daca acestea sunt insotite de versuri sau texte scurte, pot fi prezentate sub forma dramatizata, flexionand vocea astfel incat efectul literar-educativ sa fie realizat. Procedand astfel, parintii con­tribuie si la dezvoltarea comportamentului verbal. La varsta de 2-3 ani, de pilda, copilul poate sa priveasca cu atentie unele imagini, intoarce filele unei carti. Ramanand cu privirea asupra imaginilor, intreaba ce reprezinta aceasta sau indica cu degetul si asteapta raspunsul. La intrebarea adultilor, el poate sa denumeasca si sa recu­noasca unele imagini. Tinand seama de acestea, este bine sa i se puna la indemana carti si pliante cu imagini care sa reprezinte flori, animale, pasari, pe care poate sa le recunoasca prin comparatie cu cele din mediul inconjurator.
Dupa varsta de 2 ani, pana in jurul varstei de 3 ani, copilul manifesta un evident interes de cunoastere - pune intrebari, se apropie in mod activ de copii, se joaca cu ei. Pana la aceasta varsta el a facut progrese in comportamentul verbal, ca urmare poate sa reproduca doua-trei versuri scurte care i-au fost citite de mai multe ori si pe care le-a memorat. La varsta de 3 ani limbajul este consti­tuit gramatica, incat poate folosi verbul, adjectivul, pronumele. Aceasta etapa de varsta este deosebit de importanta in dezvoltarea comportamentului verbal si socioafectiv. Este gresit sa se considere ca are timp copilul sa invete, sa se amane pentru mai tarziu trezirea dragostei pentru carte. Gustul pentru lectura incepe cu placerea de a rasfoi o carte. Si aceasta poate fi facuta incepand cu prima copilarie.
Pe masura ce copilul creste, cartea capata alta semnificatie si in viata copilului prezinta alt interes. Intre 4-5 ani, de pilda, i se pot citi copilului carti cu versuri, usor de memorat ; apoi, pot fi fo­losite carti cu texte si cu continut in care predomina elementele fantastice, basme cu zane sau zmei inaripati, feti-frumosi sau balauri cu sapte capete. Textele si ilustratele pot fi interpretate de catrte pa­rinti, astfel incat copilul sa stabileasca o legatura intre continut si imagine, pe de o parte, iar pa de alta parte, sa nu ramana cu imnre-sia ca exista in realitate zane, zmei, balauri ; este necesar sa li se explice acest fapt ori de cate ori este nevoie.
Copiii intre 5-6/7 ani au posibilitatea de generalizare si ab­stractizare si pot intelege explicatiile date. Incep sa manifeste inte­res centru carti cu continut din viata plantelor si a animalelor, cu teme stiintifice, emisiuni radio-Tv.
Copiii sunt atragi de povestirile istorice care prozinta faptele de vitejie ale stramosilor nostri. Do aceea, este necesar ca parintii sa aleaga cu grija cartile pe care le pun la indemana copiilor la aceasta varsta.
Intrucat nu toti parintii sunt pregatiti sau informati, ori nu stiu ce carti sa aleaga copiilor pentru o anumita varsta, este bine sa se apeleze la sfaturile educatoarelor, invatatorilor sau ale bibliotecaru­lui scolii, sa solicite lista de lecturi extrascolare.
Iata ce sugeram in acest sens :

Pentru copiii anteprescolari si prescolari mici sa se aleaga carti cu imagini atractive, viu colorate, cu desene de colorat din care se desprind si aspecta educative pentru formarea dreprindarilor igienico-sanitore, de comportare civilizata. Parintii, bunicii trebuie sa fica diferenta neta intre cartile pentru desenat-colorat si celelalte carti ce trebuie pastrate curate.

Parintii, sau celelalte persoane adulte, sa le "citeasca" imaginile si sa le explice copiilor textele care le insotesc. In cazul in care nu exista text scris, pot fi imaginate, dupa ilustratii, scurte povestiri. Prin intrebari bine orientate se va verifica ce a retinut copilul din ce i s-a "citit". Dupa varsta de 3-4 ani, este bine ca parintii sa-i invete pe copii sa interpreteze imaginile.

  Scolarii mici sa fie deprinsi sa tina evidenta lecturilor. In acest scop, vor avea un caiet special unde pot nota autorul si titlul cartii. Mai tarziu, cand s-au deprins cu cititul si cu evidenta lecturilor, vor fi invatati sa faca un scurt rezumat al celor citite.
  Scolarii mai mari trebuie invatati in plus sa scoata ideile principale, sa faca aprecieri asupra valorii literare sau stiintifice a cartii, referiri asupra unor trasaturi de caracter ale personajelor. Procedand astfel, lectura nu ramane un simplu divertisment, ci da posibilitatea de insusire a unor noi cunostinte.
  Pentru a-i deprinde cu "munca" intelectuala si pentru a le forma si dezvolta dragostea pentru lectura, este necesar sa li se amenajeze copiilor, in camera lor, un loc special pentru studiu, o masa delucru si o etajera pentru carti, daca nu chiar o biblioteca a lor, in care asezarea cartilor nu se va face tematic, asa cum este indicat pentru scolari ; se vor grupa separat cartile cu povestiri care infatiseaza plante, animale ; separat cartile de colorat, basmele, povesti­rile fantastice. Mai tarziu, dupa ce au invatat sa citeasca, copiii pot aranja cartile astfel : povestiri, basme, romane de aventura, poves­tiri stiintif ico-fantastice. Asezate in felul acesta, copilului ii va fi mai usor sa gaseasca cartea dorita si astfel se deprinde cu cartea si i se formeaza, in mod treptat, si gustul pentru lectura.

Cu copilul de mana pentru cunoasterea naturii Deprinderile sl copilul prescolar - cei sapte ani de acasa Un popas in lumea sugarului