Acum mai bine de 120 de ani, doi vajnici botanisti ardeleni, Schot si Kotschy, strabatand salbaticele si prapastioasele creste ale Pietrei Craiului s-au intors din o-bositoarea lor expeditie cu un trofeu rarisim: o garofita noua pentru stiinta, pe care au botezat-o Dianthus callizonus, adica garofita cu prea frumoase brauri. Concentratul etimologic al termenului savant contine poate vibratia de admiratie a descoperitorilor pentru gingasia cromatica a florii, dar nu ne sugereaza nici pe departe uimitorul joc al penelului naturii. Vom lasa deci pana de literat a savantului Ion Simionescu sa faca portretul acestei neintrecute garofite: „Petalele rasfrante larg sunt de un ros de carmaz sters. Pe ele sunt trase dungi, in lung, de un ros mai inchis, iar spre launtrul florii o rotita de dantela fina cu ochiuri mici de aceeasi culoare mai inchisa. Urmeaza apoi un cerc alb, cu raze iarasi rosii, iar in mijloc, un joc de verde si alb neintrecut... Micuta Dianthus cullizonus poate fi luata ca tipul artei intrebuintata de natura pentru pictarea unei flori".

Garofita Pietrei Craiului a produs nu numai admiratie, dar si nedumerire in randul oamenilor de stiinta. Lasand la o parte faptul ca n-a mai fost intalnita in nici un loc din lume si nici macar pe unul din muntii vecini cu Piatra Craiului, aceasta garofita nu seamana cu nici o alta garofita cunoscuta, reprezentand o unitate izolata din punct de vedere sistematic, in care se gasesc intrunite caracterele a doua grupe sistematice ale genului: alpini si glauci. Nici pana astazi originea sa n-a fost lamurita. Se pare ca Dianthus callizonus reprezinta o specie relicta, apartinand unui trunchi primitiv al genului care mai are un reprezentant oarecum asemanator doar in Himalaya. Din acest trunchi s-au desprins in alte parti ale Europei speciile actuale de garofite alpine. N-ar fi exclus ca aceasta specie sa fi aparut la inceputul erei neozoice, in miocen, ca eiidemism al unei enctave carpatice. In care conscrvandu-se conditiile de sol si de clima initiala, planta sa se fi mentinut Iara a suferi prefacerile prin care au trecui strabunele garofitelor de azi.

Urmarind cu atentie po/itia geografica a masivului Piatra Craiului in sistemul oro-genetic al Carpatilor Meridionali, vom avea poate cheia acestei enigme floristice. Masivul isi inalta singuratica si imensa coama de piatra ca un zid despartitor intre larga treca toare a Branului si apele Vaii Barsei si ale Dambovitei. In partea de nord-est se intinde campia Barsei, in fata careia Piatra Craiului Mica sta ca un puternic contrafort. Piatra Craiului Mare, despartita de avanpostul ei prinlr-o despicatura adanca, a.Sa-numila Curmatura, se leaga, in dreptul varfului La Om, de Muntii Fagaras prin culmea Tamasului. Din acest punct, creasta Pietrei Craiului se arcuieste spre sud, pierde din inaltime si sfarseste in culmile do-moale dintre Valea Dambovitei si Valea Dambovicioarei. Po/itia izolata a acestui munte, pornindu-si culmile din plina campie, strivindu-si flancul de masivul Fagaras si apoi infundandu-si lent cealalta extremitate in peretii unor vai cu altitudine din ce in ee mai joasa, explica in mare masura supravietuirea stravechii sale comori floristice. Tara Barsei nu putea fi o cale de acces a speciilor alpine dinspre muntii Barsei si Bucegi. La randul lor, muntii Fagaras, munti formati din roci cristaline, ca si culmea le/er-Papusa, din apropiere, constituiau bariere edafice in calea migrarii unor specii caracteristice rocilor calcaroase.

In acest fel, marunta garofita a ramas prizoniera muntelui care timp de o jumatate de milion de ani a pastrat-o in sipetele sale stancoase. Ea totusi nu poate fi intalnita pe tot cuprinsul masivului. O vom gasi mai ales pe versantul vestic al masivului, dinspre Valea Dambovitei, fie in pajistile situate la limita dintre etajul subalpin si /oua alpina, fie prin slancariile inierbate, insorite din portiunea inferioara a zonei alpine, in asociatie eu multe specii comune muntilor calcarosi si in special Bucegilor.

Plante parazite Ce este fotosinteza clorofiliana? Plante luminoase Atractia mirodeniilor