Taina pietrei craiului - piatra craiului
Acum mai bine de 120 de ani, doi vajnici botanisti ardeleni, Schot
si Kotschy, strabatand salbaticele si prapastioasele creste ale
Pietrei Craiului s-au intors din o-bositoarea lor expeditie cu un
trofeu rarisim: o garofita noua pentru stiinta, pe care au botezat-o Dianthus
callizonus, adica garofita cu prea frumoase brauri. Concentratul
etimologic al termenului savant contine poate vibratia de admiratie a
descoperitorilor pentru gingasia cromatica a florii, dar nu ne sugereaza
nici pe departe uimitorul joc al penelului naturii. Vom lasa deci pana
de literat a savantului Ion Simionescu sa faca portretul acestei neintrecute
garofite: „Petalele rasfrante larg sunt de un ros de carmaz
sters. Pe ele sunt trase dungi, in lung, de un ros mai inchis,
iar spre launtrul florii o rotita de dantela fina cu ochiuri mici de aceeasi
culoare mai inchisa. Urmeaza apoi un cerc alb, cu raze iarasi rosii,
iar in mijloc, un joc de verde si alb neintrecut... Micuta
Dianthus cullizonus poate fi luata ca tipul artei intrebuintata
de natura pentru pictarea unei flori".
Garofita Pietrei Craiului a produs nu numai admiratie, dar si nedumerire
in randul oamenilor de stiinta. Lasand la o parte faptul
ca n-a mai fost intalnita in nici un loc din lume si
nici macar pe unul din muntii vecini cu Piatra Craiului, aceasta garofita
nu seamana cu nici o alta garofita cunoscuta, reprezentand o unitate
izolata din punct de vedere sistematic, in care se gasesc intrunite
caracterele a doua grupe sistematice ale genului: alpini si glauci. Nici
pana astazi originea sa n-a fost lamurita. Se pare ca Dianthus callizonus
reprezinta o specie relicta, apartinand unui trunchi primitiv al
genului care mai are un reprezentant oarecum asemanator doar in
Himalaya. Din acest trunchi s-au desprins in alte parti ale Europei
speciile actuale de garofite alpine. N-ar fi exclus ca aceasta specie
sa fi aparut la inceputul erei neozoice, in miocen, ca eiidemism
al unei enctave carpatice. In care conscrvandu-se conditiile
de sol si de clima initiala, planta sa se fi mentinut Iara a suferi prefacerile
prin care au trecui strabunele garofitelor de azi.
Urmarind cu atentie po/itia geografica a masivului Piatra Craiului in
sistemul oro-genetic al Carpatilor Meridionali, vom avea poate cheia acestei
enigme floristice. Masivul isi inalta singuratica si imensa
coama de piatra ca un zid despartitor intre larga treca toare a
Branului si apele Vaii Barsei si ale Dambovitei. In
partea de nord-est se intinde campia Barsei, in
fata careia Piatra Craiului Mica sta ca un puternic contrafort. Piatra
Craiului Mare, despartita de avanpostul ei prinlr-o despicatura adanca,
a.Sa-numila Curmatura, se leaga, in dreptul varfului La Om,
de Muntii Fagaras prin culmea Tamasului. Din acest punct, creasta Pietrei
Craiului se arcuieste spre sud, pierde din inaltime si sfarseste
in culmile do-moale dintre Valea Dambovitei si Valea Dambovicioarei.
Po/itia izolata a acestui munte, pornindu-si culmile din plina campie,
strivindu-si flancul de masivul Fagaras si apoi infundandu-si
lent cealalta extremitate in peretii unor vai cu altitudine din
ce in ee mai joasa, explica in mare masura supravietuirea
stravechii sale comori floristice. Tara Barsei nu putea fi o cale
de acces a speciilor alpine dinspre muntii Barsei si Bucegi. La
randul lor, muntii Fagaras, munti formati din roci cristaline, ca
si culmea le/er-Papusa, din apropiere, constituiau bariere edafice in
calea migrarii unor specii caracteristice rocilor calcaroase.
In acest fel, marunta garofita a ramas prizoniera muntelui care timp
de o jumatate de milion de ani a pastrat-o in sipetele sale stancoase.
Ea totusi nu poate fi intalnita pe tot cuprinsul masivului.
O vom gasi mai ales pe versantul vestic al masivului, dinspre Valea Dambovitei,
fie in pajistile situate la limita dintre etajul subalpin si /oua
alpina, fie prin slancariile inierbate, insorite din
portiunea inferioara a zonei alpine, in asociatie eu multe specii
comune muntilor calcarosi si in special Bucegilor.
Plante parazite
Ce este fotosinteza clorofiliana?
Plante luminoase
Atractia mirodeniilor |
|