Plante melomane
In timpul primului razboi mondial si dupa aceea, cunoscutul biolog indian
J. D. Bose a consacrat multi ani de cercetare efectului muzicii asupra
plantelor, ajungand, dupa nenumarate experiente cu aparate fine
si complicate, imaginate de el, asa-numitele crescografe, la concluzia
ca unele plante se dovedesc sensibile la muzica, reactionand in
mod vizibil la micile concerte ce le dadea acestora in laboratorul
sau.
Lucrarile savantului indian au facut valva un timp, apoi au fost
date uitarii.
Abia in 1953, dupa 20 de ani de tacere, aceste lucrari au fost reluate
de un colectiv de cercetatori indieni in frunte cu Sing si Ponniah.
Acestia au experimentat efectele muzicii asupra plantelor cu ajutorul
unei specii acvatice, Hydrilla verticillata, ruda buna cu ciuma-apei (Eloded)
si cu sarmulita (Vallisneria), care populeaza baltile noastre.
Hydriiia are avantajul ca frunzele sale prezinta celule transparente,
ceea ce a permis cercetatorilor efectuarea unor experiente simple dar
convingatoare. Au asezat la microscop o frunza care a ramas legata de
planta. Datorita transparentei peretelui celular, s-a putut urmari cu
usurinta deplasarea graunciorilor de clorofila. Sing si Ponniah, oferind
zilnic plantelor un concert matinal de 25 minute, au avut surpriza sa
vada ca sub actiunea muzicii se produce o accelerare a miscarilor din
protoplasma celulei, care inceteaza doar dupa terminarea auditiei.
Aceleasi experiente au fost repetate cu vestita senzitiva Mimosa pudica,
deosebit de sensibila la atingeri. Programul muzical oferit plantelor
a format obiectul unor vii dezbateri. Pana la urma a fost ales un
vechi
cantec indian „Mayamalvagola Raga", caracterizat printr-o
gingasa melodicitate, iar ca instrument de interpretare, vioara. Auditiile
s-au repetat in fiecare dimineata intre orele 6 si 7, circa
25 de minute. Dupa un oarecare timp s-a constatat un fenomen surprinzator:
plantele „tratate" muzical au crescut cu circa 50% mai mult
fata de plantele-martor, prezentand un frunzis mai des si organe
mai viguroase.
Aceeasi experienta au extins-o apoi si asupra altor plante ca Desmodium,
lin-patiens, Tagetes si altele, obtinandu-se rezultate asemanatoare.
Ce se petrece in plante nu este inca bine clarificat. Dar
nu incape indoiala ca vibratiile sonore melodioase intre
anumite limite de frecventa si intensitate produc excitatii in protoplasma,
in urma carora sporeste simtitor activitatea asimilatoare a cloroplastilor
(grauntii de clorofila) si, in general, intregul metabolism
al plantei.
Savantii indieni care si-au prezentai lucrarile la Congresul international
de botanica din 1962 isi continua cercetarile pe terenuri experimentale
largi, comunicand zece ani mai tarziu rezultate spectaculoase,
care au dus la sporirea productiei de masa verde cu circa 20-30%.
Experientele lor au fost extinse in S.U.A., Rusia, Germania. Cercetatorii
rusi Puskin si Siniuhin au obtinut rezultate similare, iar cercetatoarea
americana Dorothy Reffalck, care a supus, intre anii 1972-l974,
loturi diferite de plante la muzica clasica si rock, a constatat influenta
net favorabila exercitata asupra lor de creatiile lui Haydn, Bach, Beethoven,
Brahms. Schubert. Plantele erau chiar inclinate spre difuzor, in
postura unui ascultator vrajit de auditie, in timp ce plantele supuse
la jazz sau mai ales la rock se departau in directie contrara, ca
si cum ar fi suferit din cauza unei asemenea muzici. Cu ajutorul unui
sonofiziograf (aparat care inregistreaza reactiile fiziologice produse
de sunete), cercetatori din Germania au demonstrat ca muzica moderna,
zgomotoasa din cauza instrumentelor electrice si, deci, cu un in dice
decibelic ridicat, produce o oprire, o inhibare a miscarilor citoplasmatice,
deci o tie inversa fata de sistemul nervos al r mu lui care in situatii
asemanatoare este biciuit si reactioneaza violent.
N-ar fi de mirare ca peste cativa ani, in masura in
care se va verifica in practica eficienta metodei, sa trecem la
radioficarea ogoarelor, transmitandu-le in fiecare dimineata
de primavara si vara un concert de muzica stimulatoare de crestere.
Ringul de dans din california
Unde cresc cei mai inalti copaci?
Plante saprofite
Cum au disparut mutantii? |
|