In timpul primului razboi mondial si dupa aceea, cunoscutul biolog indian J. D. Bose a consacrat multi ani de cercetare efectului muzicii asupra plantelor, ajungand, dupa nenumarate experiente cu aparate fine si complicate, imaginate de el, asa-numitele crescografe, la concluzia ca unele plante se dovedesc sensibile la muzica, reactionand in mod vizibil la micile concerte ce le dadea acestora in laboratorul sau.
Lucrarile savantului indian au facut valva un timp, apoi au fost date uitarii.
Abia in 1953, dupa 20 de ani de tacere, aceste lucrari au fost reluate de un colectiv de cercetatori indieni in frunte cu Sing si Ponniah. Acestia au experimentat efectele muzicii asupra plantelor cu ajutorul unei specii acvatice, Hydrilla verticillata, ruda buna cu ciuma-apei (Eloded) si cu sarmulita (Vallisneria), care populeaza baltile noastre.
Hydriiia are avantajul ca frunzele sale prezinta celule transparente, ceea ce a permis cercetatorilor efectuarea unor experiente simple dar convingatoare. Au asezat la microscop o frunza care a ramas legata de planta. Datorita transparentei peretelui celular, s-a putut urmari cu usurinta deplasarea graunciorilor de clorofila. Sing si Ponniah, oferind zilnic plantelor un concert matinal de 25 minute, au avut surpriza sa vada ca sub actiunea muzicii se produce o accelerare a miscarilor din protoplasma celulei, care inceteaza doar dupa terminarea auditiei.
Aceleasi experiente au fost repetate cu vestita senzitiva Mimosa pudica, deosebit de sensibila la atingeri. Programul muzical oferit plantelor a format obiectul unor vii dezbateri. Pana la urma a fost ales un vechi

cantec indian „Mayamalvagola Raga", caracterizat printr-o gingasa melodicitate, iar ca instrument de interpretare, vioara. Auditiile s-au repetat in fiecare dimineata intre orele 6 si 7, circa 25 de minute. Dupa un oarecare timp s-a constatat un fenomen surprinzator: plantele „tratate" muzical au crescut cu circa 50% mai mult fata de plantele-martor, prezentand un frunzis mai des si organe mai viguroase.
Aceeasi experienta au extins-o apoi si asupra altor plante ca Desmodium, lin-patiens, Tagetes si altele, obtinandu-se rezultate asemanatoare. Ce se petrece in plante nu este inca bine clarificat. Dar nu incape indoiala ca vibratiile sonore melodioase intre anumite limite de frecventa si intensitate produc excitatii in protoplasma, in urma carora sporeste simtitor activitatea asimilatoare a cloroplastilor (grauntii de clorofila) si, in general, intregul metabolism al plantei.

Savantii indieni care si-au prezentai lucrarile la Congresul international de botanica din 1962 isi continua cercetarile pe terenuri experimentale largi, comunicand zece ani mai tarziu rezultate spectaculoase, care au dus la sporirea productiei de masa verde cu circa 20-30%.

Experientele lor au fost extinse in S.U.A., Rusia, Germania. Cercetatorii rusi Puskin si Siniuhin au obtinut rezultate similare, iar cercetatoarea americana Dorothy Reffalck, care a supus, intre anii 1972-l974, loturi diferite de plante la muzica clasica si rock, a constatat influenta net favorabila exercitata asupra lor de creatiile lui Haydn, Bach, Beethoven, Brahms. Schubert. Plantele erau chiar inclinate spre difuzor, in postura unui ascultator vrajit de auditie, in timp ce plantele supuse la jazz sau mai ales la rock se departau in directie contrara, ca si cum ar fi suferit din cauza unei asemenea muzici. Cu ajutorul unui sonofiziograf (aparat care inregistreaza reactiile fiziologice produse de sunete), cercetatori din Germania au demonstrat ca muzica moderna, zgomotoasa din cauza instrumentelor electrice si, deci, cu un in dice decibelic ridicat, produce o oprire, o inhibare a miscarilor citoplasmatice, deci o tie inversa fata de sistemul nervos al r mu lui care in situatii asemanatoare este biciuit si reactioneaza violent.
N-ar fi de mirare ca peste cativa ani, in masura in care se va verifica in practica eficienta metodei, sa trecem la radioficarea ogoarelor, transmitandu-le in fiecare dimineata de primavara si vara un concert de muzica stimulatoare de crestere.

Ringul de dans din california Unde cresc cei mai inalti copaci? Plante saprofite Cum au disparut mutantii?