Influenta Lunii asupra fenomenelor biologice era cunoscuta inca din antichitate. Plutarh vorbea despre „lumina umeda si rodnica" a zeitei Osiris care reprezinta Luna in mitologia egipteana si sub influenta careia plantele cresteau mai repede. Aceleasi insusiri de favorizare a dezvoltarii plantelor erau atribuite de vechii greci si zeitei Arlemis.
Stiinta a dovedit ca vechile credinte despre influenta Lunii asupra plantelor (ca si a animalelor) sunt adevarate in esenta lor. In 1961, savantul englez J. Brown a demonstrat ca miscarile plantelor si animalelor pot fi ritmate de nadirul si zenitul Lunii. Printre exemplele cele mai convingatoare se numara si curba bioritmica a respiratiei cartofului, mai scazuta cand Luna e la zenit si mai crescuta cand astrul noptii se afla la nadir.

Desi oamenii de stiinta n-au cazut intru totul de acord asupra felului cum actioneaza Luna asupra vietii de pe Pamant, se pare ca e vorba de o impletire a atractiei magnetice cu gradul de luminozitate al astrului noptii care se schimba in raport cu apropierea Selenei de noi si cu fazele prin care trece satelitul Terrci. Dupa cum se stie, cel mai spectaculos fenomen provocat de Luna este mareea, miscare regulata si periodica a apelor marii prin care nivelul acestora urca si coboara zilnic, in acelasi loc si la aceleasi ore, miscarile fiind cunoscute sub numele de flux si reflux.
Mareea nu se exercita doar asupra apelor •"arilor ci si asupra sangelui animalelor si lichidelor din trunchiul unor copaci tropicali.

Astfel, un neam de acaju clin Guyana, Val-laba, e un copac „lunatic", deosebit de sensibil la diversele faze prin care trece Luna. Seva acestui copac sufera un fel de maree care o inalta periodic spre satelitul nostru natural. Fenomenul poale fi observat foarte usor daca vom face o sectiune transversala in trunchiul copacului. La toti copacii, un inel inseamna un an de viata. Inelul e format din doua randuri alternative: unul, format din celule largi, parca umflate de seva - lemnul de primavara - si altul, alcatuit din celule stramte, mai uscate - lemnul de toamna.
La Vallaba insa, aceeasi cronologie este marcata de 26 de inele, treisprezece exterioare si treisprezece interioare unei linii mijlocii de demarcatie. Cele 26 de urcusuri si coborasuri ale inelelor cuprinse in spatiul unui an reprezinta cele 26 fluxuri si refluxuri suferite de seva.

Taietorii de lemne de prin partile locului cunosc din practica efectele acestui ciudat fenomen. Daca arborele este taiat cu cateva nopti inainte de a fi luna noua, lemnul sau rosiatic, excelent pentru constructii, abia poate fi cioplit din cauza tariei sale, concurand in aceste privinte cu celebrul okoume, copacul de otel din padurile africane. In aceasta perioada, seva se gaseste in reflux. Circulatia ei foarte lenta prin tesuturile trunchiului si ramurilor favorizeaza deshidratarea celulelor, care duce la intarirea lemnului. Daca insa copacul c doborat in timpul lunii pline, cand se exercita din plin atractia magnetica a astrului, iar seva urca cu putere in tesuturi, asemenea fluxului, lemnul devine moale si poale 11 usor imbu-catatit, pierzandu-si din cauza marii cantitati de apa calitatile obisnuite.
Cercetari recente au pus in evidenta influenta exploziilor stelare in circulatia sevei din plante, deci in modificarea ritmului de dezvoltare a plantelor. Astfel, trunchiul sectionat al unui arbore din podisul Pamir, batran de peste 800 de ani, confirma inraurirea pe care o exercita unele fenomene astronomice indepartate, ca exploziile stelelor supernove. La aceasta concluzie a ajuns botanistul N. Lovulius din Leningrad, - trei perioade de incetinire a cresterii trunchiului, ce coincid cu trei explozii inregistrate cu prilejul nasterii supernovelor Tycho Brahe (1572), Kepler (1604) si Cassiopeia (1700).

Microbi pusi la treaba Cum se stabileste varsta unui copac? Plante luminoase Ciudatele aparitii din paduri