Daca am intreba un excursionist cum se orienteaza in lipsa busolei, ne-ar insirui toate mijloacele clasice invatate ia geografie, minus unul mai putin cunoscut - orientarea dupa plantele-meridian.
Muschiul, despre care se spune ca, iubind locurile umede si intunecate, se fixeaza totdeauna pe fata nordica a trun-chiurilor de copaci, nu-i un semn tocmai sigur. Padurea are curiozitatile si exceptiile ei. Se intalnesc adeseori muschi asezati in directia nord-est, nord-vest si sud-vest, asa ca, lasandu-ne condusi de indicatoarele lor capricioase, putem devia fara voie cativa kilometri.

In schimb, plantele-meridian nu se m-saia niciodata. Acele lor magnetice le reorienteaza laturile frunzei, iar polii de atractje nu sunt decat razele de lumina.
Spre deosebire de alte plante care cauta cu lacomie razele solare, plantele-meridian, iubitoare de locuri deschise, ocolesc lumina prea puternica ce le-ar putea vatama. Frunzele celor mai multe plante se asaza orizontal pentru a primi energia solara. Frunzele plantelor-meridian iau o pozitie contrara: ele se situeaza intr-un plan vertical, primind astfel foarte putine raze directe si mai multe radiatii ale luminii difuze.
Cea mai cunoscuta busola vegetala este un neam de laptuca salbatica (Lactuca serriola), foarte comuna pe campuri si pe marginea drumurilor. Creste inaltuta (30-70 cm), purtand numeroase flori ca de papadie, dar de un galben mai pal. Frunzele ei lace-rate prezinta zimti largi si curbati. De dimineata nu constatam nimic deosebit la aceste frunze. Ele au o pozitie naturala. In orele cand soarele le izbeste insa direct, prin actiunea auxinelor iau o pozitie neobisnuita. Se ridica, dar nu paralel cu tulpina. Daca vom urmari cu ajutorul unei busole sensul de orientare a frunzelor, vom observa ca muchiile lor urmeaza perfect linia nord-sud, iar fetele lor arata estul si respectiv vestul. Avand muchia in directia nord-sud, razele solare izbesc frunzele in dunga si doar lumina difuza le atinge fetele. La rasarit si la amurg, cand puterea de incalzire a razelor este mai mica, frunzele iau pozitia de suprafata in raport cu lumina. (Fig. 9)

Cu toate ca sunt deosebit de precise, plantele-busola au un inconvenient: nu pot fi folosite cand cerul e intunecat si nici in tot timpul zilei.

Acest dezavantaj l-au inlaturat bacteriile, inca din 1975, profesorul Richard frankel de la Institutul de Tehnologie din Massachussetts, S.U.A., descoperise proprietatea unor bacterii de a se orienta fara 8fes spre nord. In 1978, el a dezlegat definitiv acest mister. Aceste bacterii erau inzestrate cu un fel de „busola" naturala formata din 22-25 particule de magnetita. Fundatia Nationala pentru Stiinta a S.U.A., care a finantat cercetarile, a apreciat ca descoperirea ar putea avea rezultate foarte importante sub raport terapeutic. Folosindu-se modelul bacteriilor, s-ar putea fixa astfel de particule magnetice pe medicamente in scopul dirijarii lor precise prin sange spre o anumita zona a organismu lui, cu ajutorul unui camp magnetic local.

Cand s-a nascut zoologia? Tepoasele pustiurilor aride De ce stolurile de pasari au forma unui v? Care este animalul cu cei mai multi ochi?