In lipsa unui barometru, plantele sunt capabile sa ne vesteasca la fel de exact apropierea unei ploi sau furtuni prin unele semne olfactive si vizuale pe care oamenii legati de natura le cunosc foarte bine.
Astfel, aromele si parfumurile raspandite in aer sunt cu mult mai tari deoarece uleiurile eterice se evapora mai intens din cauza caldurii puternice. Dar apasarea aerului incarcat cu vapori, din preajma ploii, impiedica miresmele sa se imprastie, asa ca ele se mentin intr-o concentratie puternica la suprafata pamantului.

Tufele si plantele zac ca ofilite. Crengile atarna fara vlaga, iar frunzele se chircesc. Explicatia e simpla. In mod normal, planta transpira dand afara surplusul de apa. Or, in preajma unei furtuni, atmosfera este suprasaturata de vapori care impiedica plantele sa transpire normal. Atunci o parte din apa ramane in corpul plantei. Frunzele si mladitele ingreunate de prisosul de lichid atarna fara vlaga, dandu-ne impresia inselatoare ca sunt ofilite.
La meridianul tarii noastre exista cateva plante-barometru care in mediul lor de viata pot da indicatii la fel de precise asupra vremii.

In padurile de fag, multe specii de ferigi ne pot preveni cu precizie. Cand se a-nunta vreme calduroasa, ferigile isi rasucesc frunzele in jos, iar inainte de ploaie si le desfac.
Cel mai desavarsit barometru al acestor paduri e insa macrisul (Oxalis acetosella), usor de recunoscut dupa florile sale alb-roze si frunzele ca de trifoi. El isi inchide corola si-si strange frunzele trifoliate in preajma ploii.


In pajistile din zona montana si sub alpina, acelasi oficiu il indeplinesc lucea farul (Scorzonera rosea), ruda cu barba-caprei din fanefe, de care se deosebeste prin statura mai scunda si prin unicul capitul de culoare roza, si ciurul-zanelor sau turta-vacii (Carlina acaulis), ruda cu ciulinii, dar al carei capitul mare, argintiu si scaios, cu diametrul de 6-20 cm, se intinde deasupra pamantului din cauza coditei prea scurte.

Cand se anunta o ploaie de munte, luceafarul isi inchide bumbul trandafiriu iar ciurul-zanelor isi trage repede bracteele spinoase peste miezul formal din flori tu-buloase, incat ia forma unui boboc. Dupa incetarea ploii, aceste plante isi reiau infatisarea obisnuita.

In pasunile alpine deschise, situate la inaltimi de peste 2 000 m, un excelent barometru vegetal este sangele-voinicului (Nigiitella mbra si N. nigra), orhidee declarata monument al naturii, usor de deosebii dupa inflorescenta ei ca un cheag de sange. Cand vremea este frumoasa si sunt sanse sa se mentina, planta imprastie pe o raza de zeci si chiar sute de metri un patrunzator parfum de vanilie. Cand vremea se strica, in preajma unei ploi sau unei furtuni, planta nu-si mai risipeste parfumul, semn ca ar fi bine sa ne gasim cat mai repede un adapost.

Cele mai vechi ferigi Obarsiile carcelului Cine a fondat primul muzeu al stiintelor naturii? Cum isi construiesc castorii casele?