In pofida microdimensiunilor, bacteriile sunt cele mai active fiinte de pe fata Terrei. Pentru a creste si a se reproduce, ele au nevoie de o sursa care este un hidrat de carbon, glucoza. La fapturile marunte, aceasta sursa este de-a dreptul impresionanta. Astfel: o bacterie lactica poate folosi intr-o ora o cantitate de lactoza mai mare de 10 000 de ori decat greutatea proprie.
O asemenea proprietate a atras atentia biologilor care se ocupa de procesul reproducerii (geneticienii) si a inginerilor genetisti care intervin direct, prin mijloacele tehnice, asupra genelor (partile mici ale nucleului care detin codul ereditar, deci acele caractere care se mostenesc si se transmit). Acestia au manuit (manipulat) si au valorificat acest fomidabil potential metabolic al bacteriilor pentru cele mai felurite scopuri: medicale, industriale, agricole etc. Se folosesc procedee tehnice de mare' finete, obtinandu-se ameliorarea activitatii unor bacterii pentru a da un randament superior.
Aplicand astfel de procedee s-au obtinut rezultate spectaculoase. De pilda, in 1939, prima sursa de Penicillum, folosit de Fleming, producea doar 2 unitati de penicilina pe ml, in timp ce in 1972, sursele comercializate produceau peste 15 000 unitati/ml, deci o crestere de peste 7 000 de ori a productivitatii microorganismului care a salvat atatea vieti omenesti.

Vestita bacterie Escherichia coli, care produce suferinte intestinale, uneori a fost imblanzita si pusa la treaba. Avand peste 2 000 de enzime, ea poate roduce intre 3 000 si 6 000 de diverse mo-f ule de substante. Inginerii genetisti au ientat de o asemenea maniera, prin ma-°ipulari genetice, proprietatile Escherichiei. "ncat aceasta sa produca anumite substante ' e care uzinele chimice si fabricile de Medicamente le obtin cu mare greutate, in cantitati foarte mici si la preturi extrem de ridicate. O astfel de substanta este un medicament miraculos, interferonul, folosit in combaterea virozelor grave si a cancerului. El nu ataca microbii, ci stimuleaza in organism nasterea substantelor de aparare. Obtinut in cantitati extrem de mici, interferonul costa enorm (un gram atingea, prin 1980, 1 miliard de lei). In 1979, Ch. Weissman, profesor la Universitatea din Zurich (Elvetia), a reusit sa obtina interfe-ron cu ajutorul manipulatiilor genetice. Astfel, el a introdus genele interferonului din globulele albe, stimulate viral, la bacteria Escherichia. In acest fel, el a reusit sa suntetizeze 1-2 molecule de interferon pe bacterie. In 1982, cercetatorul japonez P. Taniguschi a reusit sa amelioreze productia de interferon, obtinand la fiecare organism bacterian circa 10 000 molecule de substanta antivirala.

In curand se va trece la producerea industriala a interferonului, ceea ce va aduce o scadere simtitoare a pretului si va face ca acest medicament al viitorului sa devina din ce in ce mai accesibil bolnavilor.

In agricultura, transferarea unor gene ameliorate ale nitrobacteriilor care traiesc lrJ mod obisnuit pe leguminoase, in celulele din radacinile cerealelor, va aduce in viitor un imens avantaj: acela al economisirii ingrasamintelor chimice.

In sfarsit, si in industrie, aceste „masinarii vii" care sunt bacteriile pot efectua cu Vlteza, acuratete si productivitate maxima o serie de operatii. Geneticianul indian Benetice sa faca din bacteria Pseudomo- ° »rnancatoare" de petrol. Bacteria „inanda Chakrabarty a reusit prin manipu ventata" se reproduce normal. Insa, introdusa intr-un mediu cu petrol, ea consuma cu viteza si lacomie hidrocarburile, repro-ducandu-se intens. In felul acesta s-a gasit un remediu eficace impotriva „mareelor negre", petrol scapat in largul marii de petrolierele sfaramate sau esuate ori de vapoarele care isi spala rezervoarele. Se stie ca „mareea neagra" e considerata una din calamitatile civilizatiei, vinovata de poluarea marilor si oceanelor Terrei, de uciderea a milioane de pasari si pesti, de murdarirea plajelor si pontoanelor pescaresti.

Cum au disparut mutantii? Cat traieste o capusa? Cum pescuiesc pelicanii sub apa? In virtutea necesitatii