In evul mediu, arabii, mari amatori de dulciuri (de la ei ne vine cuvantul zahar), introduc trestia de zahar in tinuturile ce le ocupau in jurul Mediteranei. Din insulele Canare, caravanele lui Cristofor Columb duc trestia de zahar mai intai in Anttle si apoi in America. Prima mentiune despre introducerea si cultivarea trestiei de zahar in Lumea Noua dateaza din anul 1523 si se refera la Cuba.
Transportul de zahar spre Europa sporeste extraordinar in momentul in care consumul de ceai, cafea si cacao capata o larga raspandire, cand cofeturile devin tot mai cerute de europeni. Cu acest prilej s-a mai aflat ca Franz KarI Achard realizase in anul 1786 primele culturi de sfecla de zahar, iar in 1802, in Silezia, construise prima fabrica de zahar din lume. Scoaterea de la arhiva a raportului lui Marggraf si folosirea experientei lui Achard au dat posibilitatea lui Napoleon sa rasufle usurat, iar europenilor sa nu mai jinduiasca dupa zaharul colonial.

Intr-adevar, planta care a salvat atunci Europa a fost sfecla {Beta), planta de origine atlantico-mediteraneana, cultivata de 3 000-4 000 de ani ca planta furajera, pentru frunzele ei dulci si .uneori ca specie decorativa ori medicinala.
O data cu cercetarile lui Marggraf, sfecla pentru frunze (asa-zisa mangold), incrucisata cu sfecla maritima {Beta maritima), bogata in zahar, a dat un hibrid {Beta vulga-ris) intrat in randul plantelor industriale.
Blocada engleza l-a determinat pe Napoleon sa organizeze rapid si pe scara intinsa (32 000 ha) primele culturi de sfecla alba de zahar. S-au construit primele fabrici de mare capacitate, care sa satisfaca nevoile populatiei, luandu-se masuri de ameliorare continua a plantei.

Jn tara noastra, sfecla de zahar a fost introdusa, intre anii 1870-l873, pe circa 14 000 ha, primele fabrici fiind construite, in anul 1875, la Sascut si, in anul 1876, la Chitila. Daca pe vremea lui Marggraf si Achard continutul de zahar al sfeclei era de 3-5%, la o productie de 20 de tone la hectar, astazi, prin ameliorari succesive, s-a ajuns la o sporire de trei ori a masei vegetale si a continutului de zahar.

In prezent, omenirea consuma in jur de 100 milioane tone de za-har anual. Din aceasta productie, circa trei cincimi provin din trestia de zahar. Nu trebuie sa ne mire faptul ca zaharul din trestie domina piata mondiala, fiind mai rentabil, selectiile indelungate ale plantei asigura un randament de~ zahar la hectar dublu fata de cel al sfeclei.

Unde traieste cel mai batran copac? Plante barometru De ce stolurile de pasari au forma unui v? Cum se reproduce bananierul?