Strabatand padurile, atentia noastra e atrasa de unele anomalii vegetale care, fara a schimba infatisarea generala a copacilor, ii impodobesc cu o seama de formatii anatomice stranii.

In padurile de conifere, unele exemplare de molizi sau brazi poarta pe ramuri manunchiuri de crengute ciudate, numite in popor maturi de vrajitoare, in jurul carora s-au tesut numeroase superstitii. Aceste formatii sunt provocate de o ciuperca microscopica, Melampsorella, care in stadiul ecidian infecteaza mugurii anuali. Acestia, sub actiunea ciupercii, dau nastere la un sistem bogat de lujeri lungi, verticali si foarte apropiati intre ei, formand adevarate tufe. Din acesti lujeri pornesc ramurele scurte, opuse, in verticil sau alterne, care cresc la intamplare. Ele nu sunt lipsite de frunze, insa acele acestora sunt cu totul deosebite de cele sanatoase prin culoare, orientare, forma si numar, fiind mai scurte, aproape rotunde, asezate mai rar, de jur-imprejurul axei si lipsite pe fata interioara de dungile alb-cretoase. In timp ce frunzele ramurilor sanatoase de molid sunt persistente, acele maturilor de vrajitoare se schimba in fiecare an, asemenea copacilor cu frunze cazatoare. Aceste maturi cresc an de an, putand atinge o inaltime de un metru, Si se mentin 10-20 de ani, fiind apoi smulse de vanturile mai puternice.
Tot in padurile de molid vom remarca Pe cetini, alaturi de conurile obisnuite, si atte conuri mai mici, cam cat o aluna, cu un aspect original, care aduce putin cu acela conurilor de tuia orientala din parcuri. Aceste conulete solzoase, de culoare gal-pen-cafenie-roscata, prinse de o pane a lu-Jcrli sau jur-imprejurul acestuia, sunt galele paduchelui molidului (Sacchipantes viridis), O insecta mica, cu aripioare transparente, ruda cu filoxerele. Daca am sectiona un astfel de con, am gasi inauntru numeroase camarute care adapostesc cate o larva.

Coborand in padurile de fag, un punct de atractie il vor constitui frunzele acestuia care uneori sunt impodobite cu un numar mai mic sau mai mare de margeluse ovoi-dale, tari, cu varf ascutit, pana la un centimetru, la inceput colorate in verde-pal, apoi in rosu-viu. Aceste margeluse nu sunt altceva decat galele tantarului de frunza al fagului (Makiola fagi), care isi lasa ouale pe mugurii nedeschisi.

In lunile de vara, coroanele arinilor ce insotesc raurile de munte par stropite cu vopsea rosie. Daca, manati de curiozitate, am incerca sa ne explicam acest fenomen, atentia noastra ar fi atrasa de unele conuri care au o forma cu totul deosebita de a celor normale. Anomalia este produsa de o ciuperca (Taphrina alfii incani), care se in-toduce in solzii inflorescentelor femele. Sub actiunea ciupercii, solzii se hiper-trofiaza, luand forma de maciuca, si ies in afara conurilor. Aceste formatii de un izbitor rosu-carmin, care contin ascosporii ciupercii, se zaresc de departe si dau o nota caracteristica arinisurilor.
Nici lunciie cu salcii nu sunt lipsite de surprize. Pe alocuri, elasticele mladite ale salciilor apar impodobite cu ciucuri lungi, uneori si de o jumatate de metru, formati dintr-o serie de bumbi sferici, de dimensiuni deosebite, insirati ca pe o ata. Acesti ciucuri sunt gale produse de un neam de tantar, Rabdophaga terminalis, si formate din numeroase frunzulite inghesuite. La inceput verzui, ciucurii capata cu timpul o culoare galbena-cafenie, iar spre toamna se desprind si cad la pamant.
Desi pagubitoare pentru paduri, toate aceste pitoresti anomalii nu produc insa distrugeri masive care ar necesita luarea unor masuri fitosanitare.

Capcane florale Rosul care seduce Frunze record Plante electrice