...Sa coboram intr-o mina de huila. Lumina starneste pe peretii de un negru sticlos jocuri fantastice. Iata ca pe parapetul de smoala se descifreaza un desen: o frunza ciudata, aidoma acelora pe care iarna le plasmuieste din gheata pe ferestre. Alaturi, o scoarta' tot neagra, cu modele rombice in relief si o alta cu urme de sigilii. Ceva mai departe, trunchiuri intregi ca niste coloane sau cioturi de catran sustin parca boltile galeriei. Aceste resturi sunt marturiile van-joaselor paduri de acum sute de milioane de ani pe care pravalirea scoartei le-a inchis ca pe o comoara in inima pamantului.

...Trecem din intamplare pe langa un mal surpat. Ruptura scoate in afara straiuri de gresie sau argila. Din joaca luam o placuta. Ii desprindem cu grija foitele suprapuse, intre ele, la 'fel ca intr-un medalion desfacut ne va zambi impresiunea gingasa si precisa a unei frunze stravechi, cazuta din cine stie ce copac, acoperita de mal si pastrata milioane de ani in aceasta anvelopa minerala.
...Masinile taie felii adanci in exploatarea de turba. Ne oprim in fata peretelui sectionat. Va fi indeajuns sa-l cercetam cateva minute cu o lupa puternica, si in tesatura fina si zbarcita a muschilor vom descoperi graunti de polen stravechi. Pentru palinolog, turba este o adevarata carte unde de jos in sus poti citi istoria unei epoci de sute de mii de ani, cu framantarile ei climatice, cu dramele ei vegetale.
Din toate aceste urme, risipite in numeroase puncte de pe glob, s-a putut reconstitui istoria lumii vegetale. Munca savantilor a fost uriasa si numai firul calauzitor al conceptiei evolutioniste, asemenea firului Ariadnei, i-a ajutat sa nu se rataceasca in labirintul varstelor geologice si sa ne ofere azi un tablou clar, logic si aproape complet al lungului drum parcurs de lumea plantelor - de la rudimentarele plasmuiri nascute in sanul oceanelor primare pana lg perfectionatele forme actuale.
S-ar parea ca stramosii plantelor actuale au disparut din vremuri imemorabile. Si, totusi, glasul trecutului nu s-a stins cu totul. La fel ca in povestile populare unde se vorbeste de tinerete fara batranete sau, mai potrivit, de batranete fara moarte, cateva dintre vetuste, purtand in spate milioane de ani, au supravietuit timpului, intarind dovezile pietrelor, cu martori vii si imposibil de contestat.

Acesti supravietuitori ai vremurilor stravechi se numesc fosile vii. Ele seamana ca doua picaturi de apa cu „fotografia" lor de pe carbunii sau argilele scoase la suprafata.

Multe se gasesc in mediul marin. Faptul nu trebuie sa ne mire, deoarece dintre toate mediile naturale el este cel mai statornic, fiind supus de-a lungul timpului unor variatii cu mult mai mici decat uscatul. Desigur, si plantele pluricelulare terestre, dezvoltate dupa migrarea primelor organisme pe uscat, isi au reprezentantii lor in aceasta galerie de batrani fara moarte.
Fosilele vii sunt supravietuitori istorici. Alte plante sunt supravietuitori geografici. Ele au fost numite relicve vegetale. Speciile asa-zise „relictare" pot fi foarte frecvente in unele colturi ale globului. In schimb, prezenta lor in alte colturi pare a fi ceva surprinzator, in contradictie cu datele stiintei despre repartitia geografica actuala a plantelor.
Aceste „ramasite" sunt si ele dovezi pretioase; ele ne ajuta sa reconstituim „toanele" climei, cand calda, cand rece, cand uscata, cand umeda, alternante care au silit plantele sa faca lungi calatorii in cautarea unor conditii mai prielnice de viata.
Pentru multe specii, schimbarile au fost favorabile raspandirii.

Alga coloniala Botryococcus brauni este cunoscuta din paleozoicul inferior, dainuind pana in zilele noastre, fara ca in morfologia ei sa se constate schimbari importante.

Cand au aparut barba-ursului si ferigile? Cele mai vechi ferigi Cine este regina vegetatiei?