In 1871, Heinrich Schliemann (1822-l890) a uimit intreaga lume descoperind ruinele Troiei. Inca din copilarie, marele invatat isi cultiva visul de a gasi orasul mitic. La varsta de zece ani a scris o compunere in latina despre razboiul din Troia si eroii care au participat la acesta. Familia lui a considerat acest interes al tanarului ca fiind o tipica fantezie adolescentina, dar Heinrich nu s-a lasat batut si peste patruzeci de ani a reusit sa-si realizeze visul.

Si-a luat drept Heinrich companie colaboratori experti si motivati ca Rudolf Virchow si Wilhelm Dorpfeld, cu care a impartit enorma munca si toate bucuriile.

Datorita contributiei unui alt om de stiinta, C. W. Blegen, care s-a ocupat de sapaturi (1932-l938), s-au descoperit noua straturi suprapuse ale orasului corespunzatoare cu noua epoci istorice. In opinia lui Belgen, stratul al saptelea corespunde cu orasul mitic Troia, descris si cantat de Homer in poemele Iliada si Odissea.

Gratie descoperirii sale fabuloase, Heinrich Schliemann a fost onorat cu titlul de parinte al arheologiei moderne. Inaintea lui, sapaturile arheologice aveau ca scop principal recuperarea obiectelor de arta, a vaselor si tablourilor, si nimeni nu s-a indreptat niciodata spre cautarea oraselor si civilizatiilor disparute.

Cine a descoperit america? Cine sunt serpasii? De ce sunt continentele in deriva? Ce este marele graben african?