Valuta de hartie exista deja in China lui Marco Polo. Aici, in secolul al X-lea, monedele metalice erau atat de grele, incat posesorii le lasau in magazii speciale si purtau cu ei numai o nota scrisa a valorii lor. In secolul al Xl-lea, guvernul a inceput sa controleze aceasta forma de schimb si a emis note cu valori fixe: primele bancnote. Numai intre 1600 si-l700 s-a raspandit in Europa moneda de hartie emisa de bancile private si publice.

Banca din Stockholm a fost prima banca europeana care a tiparit bancnote, in 1661, urmata de Banca Anglieiin 1694. Primele bancnote emise si garantate de guvern au aparut in lumea noua: Massachussets emite in 1690 primii bani de hartie in intregime convertibili in argint si garantati de stat. Folosirea monedei de hartie modifica operatiunile comerciale: bunurile reale si efective sunt schimbate pe „foi" care au numai o valoare conventionala. Inainte, un bun real se schimba pe un alt bun real. Din acest motiv, la inceput, bancnotele erau tratate cu neincredere si privite ca niste hartii ciudate si fara valoare, dar cu care se putea cumpara tot ce trebuia.