- Bataia nu poate constitui un element esential al disciplinei. Ea ramane mereu atacul celui mare asupra celui mic si, din aceasta cauza, nu poate fi un principiu educativ.
Cel mult poate sa fie o solutie urgenta care sa inlature tensiunea celui care o da si sa usureze culpabilitatea celui care o primeste. Data in mod convingator, dar controlat, ea nu
f7z9724ff45irj trebuie sa faca rau, ci sa sublinieze hotararea parinteasca. Ea echilibreaza atmosfera, mai bine decat un lung discurs.
Unii copii sunt crescuti fara sa se recurga la bataie, pe cand altii par ca o cauta cu lumanarea. La unii parinti, o incruntare a sprancenelor sau o voce puternica este mai plina de amenintari si poate face mai mult decat o palma. Nu exista regula generala pentru asa ceva.

- Pedeapsa este de asemenea o solutie cu dublu tais. Justificata pe deplin, primita dupa un avertisment, data rapid, dupa greseala facuta, pedeapsa poate ajuta parintii sa-si stabileasca autoritatea. Necontrolata, pedeapsa poate fi resimtita ca o umilinta si ca o nedreptate. A fi "scos din joc" (scos din incapere, pus la colt, inchis in camera sa) timp de cateva minute este, in general, suficient.
Nici una, nici cealalta nu trebuie sa "scape" parintilor si sa-l lase pe copil sa creada ca nu mai este iubit sau ca este iubit mai putin. Din cauza aceasta, bataia si pedeapsa trebuie sa ramana o exceptie.

Cine este copilul de la 21 la 23 de luni? Explorarea corpului Spasmul hohotului de plans Insusirea limbajului