TULBURARILE DE SOMN
Daca
problemele de somn ce apar in saptamana a cincisprezecea sunt trecatoare
si se regleaza cu usurinta atunci cand s-a gasit cauza, aceste tulburari
de somn nu cer o atentie speciala. De fapt, se intampla destul de des
ca unii copii de sase luni sa nu-si fi dobandit obiceiul de a dormi
singuri noaptea. Parintii, epuizati, pot sa se hotarasca sa consulte
medicul, dar nu intotdeauna problema este de ordin medical. Cu toate
acestea, pediatrul va incepe intotdeauna prin a se asigura de acest
lucru inainte de a cauta motive de ordin psihologic.
Copiii
acestia, care la sase luni isi trezesc parintii o data sau de mai multe
ori noaptea, sunt in cea mai mare parte a timpului niste copii ca si
ceilalti, dar care nu au fost invatati sa doarma singuri. Este normal
ca bebelusul sa se trezeasca la sfarsitul fiecarui ciclu de somn, dar
el trebuie sa fie capabil sa adoarma din nou, rapid si fara ajutor.
Unii dintre ei nu o fac. De ce? p8l3911pg93jyi
-
Poate sa fie vorba de un copil care a fost obisnuit sa adoarma in anumite
conditii (in bratele mamei, cu masinuta etc.) si care, atunci cand se
trezeste noaptea, are nevoie de aceleasi conditii ca sa adoarma din
nou.
-
Mai frecvent, este vorba de copiii rasfatati sau supraprotejati. Tatal
sau mama se precipita la cel mai mic apel al copilului, chiar daca este
inca pe jumatate adormit. Decat sa aiba incredere in el si sa-l lase
sa faca fata dificultatilor, parintii intervin imediat si conving astfel
copilul ca nu se poate descurca singur. Copilul, derutat, devine mai
exigent. Parintii, epuizati, sfarsesc prin a lua copilul in patul lor. Iar pentru copil, care gaseste foarte agreabil lucrul acesta, exceptia
devine rapid generalitate.
Astfel,
se creeaza un cerc vicios din care este foarte greu sa se iasa. lata
cateva sfaturi care va pot ajuta in aceasta problema.
-
Ca sa devina independent, copilul trebuie sa aiba incredere in el. Pentru
aceasta, trebuie ca dumneaVOASTRA sa aveti incredere in el si in capacitatea
lui de a-si regla singur problemele de somn.
-
Recunoasteti-va partea de vina (sunteti destul in timpul zilei cu el?)
si fiti convins ca este mai bine pentru copil sa doarma singur, linistit,
toata noaptea, decat cu prezenta dumneavoastra intermitenta.
-
Nu-I obisnuiti sa doarma in conditii care necesita prezenta dumneavoastra.
-
Nu va lasati manipulat: dumneavoastra sunteti cel care stiti ce trebuie
facut, trebuie sa fiti ferm si tandru.
-
Profitati in timpul zilei ca sa vorbiti copilului si sa-l asigurati
de dragostea dumneavoastra.
■
Gasiti-i jucaria preferata, un ursulet din plus sau un scutec, care-l
va linisti, inlocuind-o putin cate putin pe mama.
-
Tatal trebuie sa se scoale noaptea si sa-i explice linistit ca mama
doarme, pentru ca este obosita,
ca nu se va scula si el trebuie sa se linisteasca pentru a o
putea lasa sa doarma.
-
Atata timp cat copilul va gasi o placere in a se trezi noaptea (va vede,
primeste o mangaiere, va jucati cu el etc), sa stiti ca nu are nici
un motiv sa inceteze.
-
Nu obisnuiti copilul sa-si petreaca noaptea in patul dumneavoastra,
si nici dumneavoastra nu trebuie sa dormiti in camera lui, culcati langa
patut.
-
Este inutil sa lasati copilul sa planga cincisprezece sau douazeci
de minute, ca sa va ridicati apoi si sa-i dati ceea ce asteapta: il
veti invata doar ca trebuie sa planga mai mult si sa aiba mai multa
rabdare.
-
Nu va precipitati de fiecare data cand il auziti. Lasati-i timp sa incerce
sa adoarma din nou, singur. Daca nu reuseste, multumiti-va sa-l linistiti
verbal din patul dumneavoastra.
-
Nu veti putea sa-l invatati sa doarma singur in patul lui, decat atunci
cand dumneavoastra veti fi convinsa ca trebuie sa o faca si ca este
bine pentru el. Daca, dimpotriva, va ganditi ca singuratatea este infricosatoare
si ca este preferabil sa petreceti noaptea alaturi de bebelus, atunci
nu incercati sa-i impuneti sa doarma singur! Spuneti-va ca totul tine
de cultura, ca alta data membrii unei familii dormeau toti impreuna
si acceptati situatia.