Exista inca multi oameni care va spun: "Este normal ca un copil sa planga, i se dezvolta plamanii", "Lasa-I sa planga, va obosi si va tacea" sau "Nu-I lua in brate la cel mai mic capriciu, vei face din el un copil rasfatat" etc.
Cu toate acestea, suferiti auzind bebelusul plangand, iar instinctul dumneavoastra matern va sopteste sa-l luati in brate, ca sa incercati sa-l potoliti. Aveti dreptate. c1s6918cm18zds
Un bebelus nu plange niciodata fara motiv. Noi nu suntem capabili sa-l intelegem. El nu este capricios: aceasta este o notiune care, la varsta lui, ii este complet straina. Are probabil un motiv intemeiat sa se exprime prin tipete, deoarece probabil traieste o indispozitie. Neputand sa-l potolim, putem cel putin sa-i spunem prin cuvinte si gesturi: "Sunt aici, cu tine, nu inteleg de ce plangi, dar voi incerca sa te potolesc".

Copilul care cheama sau se plange, asteapta de la parinte un raspuns afectiv, plin de compasiune. Astfel, se va simti iubit, va dobandi incredere in el si in parintii lui, va deveni capabil sa daruiasca afectiune si va fi mai independent.
Din contra, copilul privat de afectiune, care este prea des lasat in suferinta, risca sa se inchida in el insusi si sa dispere. Daca plange, inseamna ca are ceva sa va spuna. Daca nimeni nu aude, va incepe sa se infurie, apoi va inceta chiar sa incerce sa comunice. La ce bun? Ce mesaj se transmite unui copilas atunci cand nu este sustinut in momentele lui dificile? Se simte abandonat, trist: cum il veti face sa creada ca il iubiti si ca viata este frumoasa?

Nu veti face din el un copil rasfatat daca-i raspundeti la chemari si daca faceti ce va dicteaza instinctul. Copilul plange, are nevoie de contactul cu dumneavoastra, de mirosul, de vocea, de dragostea dumneavoastra. Spontan, doriti sa-l alinati, sa-l potoliti. Aveti dreptate. Va vorbeste: raspundeti-i. Ii este foame: hraniti-l. Are nevoie de companie: luati-l in incaperea unde va aflati si conversati cu el. Vrea in brate: mangaiati-l. Un bebelus reactioneaza ca un bebelus: nu este deloc timp sa-l instruiti sau sa-l "antrenati" sa suporte frustrarile existentei.
Fiecare lucru la timpul sau. Bebelusul se afla in momentul cand trebuie sa se raspunda dorintelor si nevoilor sale, pentru a face din el un copil fericit si increzator, nu un bebelus calm si tacut.