Aabele din fata si din spate ale otariei sunt mai mari si mai subtiri decat ale rudei sale, foca in plus, otaria se poate sprijini pe labele din fata, ceea ce o face cu mult mai sprintena atunci cand se deplaseaza pe pamant.

Este, de altfel, atat de agila incat o vezi adesea in parcul de distractii. Aici ea executa numere de echilibristica si de jonglerie, scotand faimosul sau strigat care seamana cu un latrat fericit. Ca si foca, otaria este o excelenta inotatoare; ea este foarte rapida si vaneaza pestii si calmarii gonind dupa ei.

Poti sa deosebesti cu usurinta otaria de foca, nu numai prin agilitatea sa, dar si prin aceea ca numai la otarie pavilioanele urechilor sunt usor vizibile. In perioada de reproducere masculul isi apara cu indarjire teritoriul de pe plaja; acolo isi va intampina haremul, care poate numara pana la 30 de femele.

Femela este cea care alege masculul, imperecherea are loc in apa si, dupa aproape 10 luni de gestatie, femela da nastere pe pamant unui singur pui care se numeste „vitel". Mama isi alapteaza puiul timp de 2 ani. Mama si puiul se recunosc dupa voce si miros.

Datorita acestui fapt, chiar daca este foarte tentant, puii de otarie nu trebuie niciodata mangaiati: un simplu contact cu mana umana ar avea ca urmare respingerea puiului de catre mama, ceea ce l-ar condamna la moarte.

Exista mai multe specii de otarii: ursul-de-mare, otaria de California si marele leu-de-mare (sau otaria lui Steller), pe care-l vezi in partea de jos a acestor doua pagini.

Otaria alte poze si imagini