Copilasul.com - fabulele cele mai alese - portalul parintilor - mamici si tatici fabule pentru copii - copilul meu, parinti (mama si tata) vreau sa cresc mare si sanatos
Navigare aproape doi ani
Preconceptia
Sarcina
Nasterea
Copilul sugar - bebelusul
Copilasul 1 - 2 ani
Copilasul 2 - 3 ani
Copilul 3 - 6 ani
Copilul 6 - 11 ani
Adolescenta





povesti si povestiri pentru copii - povestioare pe care sa le citesti sau sa le spui copilului - >FATA UNCHIASULUI DE DUMITRU STANCESCU





A FOST ODATA CA NICIODATA, ca de n-ar fi fost nu s-ar fi povestit. A fost un unchias, care avea o fata micsoara, ramasa de la nevasta sa care murise. De la o vreme, ce l-a apucat pe unchias, nu, ca sa se insoare. Sa gasesc o crestina sa vaza de noi, zicea unchiasul.
A gasit o vaduva si s-a insurat.
Nevasta a doua a unchiasului a fost avind si ea o fata de la barbatu-sau dintii. Cit a fost fata unchiasului mai micsoara au mers lucrurile cum au mers, dar, cand s-a marit, a inceput baba si cu fata ei a o pizmui, ca era vrednica tare si frumoasa de pica. Care flacau trecea pe linia satului isi strimba gitul uitindu-se inapoi dupa ea, iar de vedea pe a babei se tot ducea - ca era slutica, saraca, si zbanghie. Si crescu pizma babii si a fetei ei de nu mai stia fata unchiasului ce sa faca sa le intre in voie, ca o tot ocarau si o bateau pentru tot ce facea, ca zicea ca e prost facuta. m3m9112ml46fkp
O mingiiere avea si ea biata fata: o vaca i-o lasase ma-sa, care cand era sa moara o chemase si ii zisese: "Maica, eu ma prapadesc, tu sa ai grija de vaca; cand oi avea ceva, spune-i ei, ca ea te pricepe si te-o ajuta cu ce s-o putea".
Pe vaca o chema Balaia si numai fata o ducea la pascut, iar cand era ea mai cu jale in inima, plingea si ii spunea vacii pasurile toate, iar vaca o lingea si se intrista si ea, biata vaca, de gindeai ca o sa-i pice lacrimi din ochi, ca la oameni.
Baba vedea ca de cite ori o batea ori o ocara, ea se ducea la vaca in staul si cand si cand tot la vaca razbea, si pe urma la muls nu se lasa sa o mulga altul decat fata, iar pe ele le impungea, ori da cu picioarele intr-insele... S-a gindit ca trebuie sa fie ceva la mijloc si i-a pus gind rau vacii.
Intr-o zi, fiind sa se duca baba cu fiica-sa la o sora a ei intr-alt sat, a lasat pe fata unchiasulufsa faca tot prin casa, iar pe deasupra i-a mai dat o banita de caiere sa le toarca pe toate pana seara, cand s-or intoarce ele, ca de unde nu, o sluteste. Ce sa faca biata fata?... Cum sa toarca ea o banita de caiere intr-o zi?... S-a dus plingind la vaca si i-a spus ca uite si uite ce ii cere baba.

-  Si a zis ca ma sluteste, auzi, de nu le-oi face toate cum mi-a poruncit, urma fata tinguindu-se.
Dar vaca de colo ii zise cu glas omenesc:


-  Nu mi te tingui, fata mea; toarce, toarce ca le ispravesti si-ti mai ramine si vreme sa deretici prin casa, si sa faci de mancare.
S-a apucat fata de tors, si pana s-a coborit soarele dupa dealuri, le-a dat gata, ca ii sfiriia mina, nu altceva, de s-a fost mirat si ea ce minune sa fie aia.
Si dupa ce a ispravit, s-a apucat de a asezat prin casa si a pus sa fiarba demancarea si cand a venit seara, baba cu fiica-sa, ce sa vada?... Toate curate, casa deretecata, vitele adapate, bucatele gata, si caierele toarse toate.
A intrebat-o baba pe fata ca cine i le-a tors, cum si ce fel... Fata a raspuns ca ea le-a tors, cine?

A tacut baba, ca n-a avut ce zice, dar a cugetat in ea ca trebuie sa se fi amestecat cineva aci, ca lucru curat nu era; si s-a gindit la vaca.
Duminica viitoare, hai sa se duca baba cu fiica-sa la hora. cand sa plece, cheama pe fata unchiasului si ii zice:


-  Fa, iti las banita asta cu griu, sa mi-l alegi bob cu bob, sa-l speli, sa-l usuci si sa-mi dai banita plina aleasa.
Iar s-a dus fata la vaca plingind. Vaca zice:-  Pune-te pe lucru, fata mea, ca o faci tu si p-asta.
Si drept, s-a pus fata sa aleaga, si cum i-au mers degetele, cum nu, a ispravit ce-i daduse baba sa faca, tot pana a sfintit soarele, de a putut vedea si de ale casei.
Duminica viitoare, cand sa plece baba iar la hora - ca apucase de se ducea mereu, doar de si-o putea marita odorul - chema pe fata unchiasului si ii zise:


-  Na banita asta de mei, sa mi-l numeri, sa-l faci gramajui de cite o suta si de cite o mie, da sa fie numarat bine, ca le numar eu, si de n-o fi tocmai, iti tai coadele si iti scot ochii.
De data asta fata n-a mai plins ca prinsese curaj vazind ca vaca o ajuta de izbindea toate. S-a dus numai la ea si i-a spus cum merge pricina.
Si, drept, vaca i-a raspuns:


-  Numara, fata mea, numara, ca ispravesti pana vin ele de la hora.
Cind se intoarce baba si vede ca si asta o gaseste facuta, s-a cainat de tot si-a zis in gindul ei: "Asta vaca trebuie sa le faca, ca alt n-are cine".
Si a prins pica mare pe ea.
A doua zi se duce la unchias si ii zice:


-  Ia asculta, unchias, ce mai tinem noi vaca aia a noastra de n-o taiem, ca nici de prasila nu e buna, nici vreun lapte grozav nu da, numai maninca degeaba si mai e si rea, ca nu se poate nimeni apropia de ea.
Unchiasul ca: "Vai de mine, cum sa tai eu biata vaca, ramasa de la nevasta mea dintii, ca atit am si eu de la ea".

-  Asa?... zise baba miniata, de la nevasta-ta, ai? Apoi dar sa te duci sa traiesti cu nevasta-ta dintii, daca e asa, nu cu mine...

Si a plecat baba dupa ce mai zise multe de ale ei, babesti, intre care ca de nu o taie, cu ea piine si sare nu mai maninca.
Cind a inteles fata ce planuia baba, ce bocete si ce plins crezi ca au apucat-o? Dar ce era sa faca, ca era unchiasul slab de ingeri si dupa ce i-a zis baba de citeva ori sa o taie, a si hotarit sa o taie.
Vaca i-a zis:


-  Sa nu plingi, sa nu te ingrijesti, ca eu sunt nazdravana si nu ma prapadesc, ci mai bine asculta ce sa faci dupa ce m-or taia: Sa-mi alegi oasele, unghiile si coarnele si sa le invelesti in baligar noaptea, cand nu te-o vedea nimeni, si, cand oi avea trebuinta de ceva, vino la locul unde le-i inveli si spune locului tot, ca eu am putere mare in cornul drept.
Taie unchiasul vaca, facu fata cum o invatase ea si, duminica viitoare, ce-i veni babei - caci vazuse ca se tot invirteau flacaii pe Unga casa, cand era ea afara, si ii era sa nu se marite inaintea fetii ei - ce-i veni?... O lua, inainte de a pleca ea la hora cu fie-sa, si ii turna in cap apa si pe urma cenusa si tarite, o spoi pe ochi cu funingine si o lasa amenintind-o ca sa nu se spele, ci asa sa o gaseasca, ca o znopeste in batai.
S-a dus fata plingind la baligar, dupa ce a plecat baba, si a spus locului unde erau ingropate oasele vacii ce i s-a intimplat si a intrebat:


-  pana cand o sa traiesc eu asa? Atunci auzi un glas zicand:


-  Nu te prapadi cu firea asa, fata mea, ci trage cornul drept si zi-i sa-ti dea haine frumoase si podoabe, sa te imbraci cu ele si pe urma du-te si tu la hora.
Face fata cum o invata glasul si se pomeneste, vere, cu niste haine cu ziua si cu noaptea si se imbraca cu ele, de era ca o fata de imparat de frumoasa si pleaca la hora, si se prinde in joc si joaca usor, de parca era un fluture, de s-au minunat toti si au fost intrebind care mai de care:


-  Cine sa fie fata asta?... O cunoasteti careva?... Dar nimeni nu stia. Pe vremea aia cica era obiceiul de veneau feciorii si fetele de imparat la hora si s-a intimplat de a venit feciorul imparatului tinutului aluia la hora aia, in ziua cand s-a dus si fata unchiasului. Indemnata de ramasitele vacii.
El, cum a vazut-o, s-a prins langa ea, a intrebat-o, a sucit-o; ea nu raspundea nimic. A mai invirtit de trei ori hora, dupa ce s-a prins feciorul imparatului, si pe urma s-a desprins din hora si s-a facut nevazuta, parca n-ar fi fost.
S-a dus acasa, s-a dezbracat, si-a bagat hainele si podoabele in corn, l-a virit la loc in baligar, s-a pomenit murdara pe fata si in cap ca mai inainte si s-a dus de s-a asezat pe vatra, unde a gasit-o baba cand s-a intors.
Fata babii i-a spus si ei ce a vazut, cum a venit o fata de imparat frumoasa de o minune si imbracata cu ziua si cu noaptea, cum s-a prins feciorul imparatului langa ea, cum pe urma a pierit.

-  Daca n-ai vazut-o si tu, sa stii ca n-ai vazut nimic, zise fata babii sfirsind, mai mult sa-i faca necaz ca ea vazuse si fata unchiasului nu.
Fata unchiasului a raspuns:


-  Daca n-am si eu haine sa fi mers si eu sa o vaz.

-  Ce sa mai vaza si o proasta ca tine asa minunatii! sari baba de colo cu gura. Tu sa stai acasa in cenusa, nu la hora; auzi hora!
Peste citeva zile dupa ce fusese fata unchiasului la hora, se pomeneste lumea cu pristavi ca striga prin toate raspintiile tinutului, si prin orase, si prin sate, si prin catune, ca feciorul imparatului face in duminica viitoare sarbatoare mare la palatul tatina-sau, cu jocuri si cu veselii si cine e frumos la fata sa pofteasca. Pasamite, feciorul imparatului facuse asa ca doar o veni si fata minunata, langa care se prinsese la hora si care pierise ca naluca, de nu-i mai stia de urma.
Fata unchiasului a aflat de la sora-sa ca ce-o sa fie la palat, ca sluta - vezi dumneata - se credea frumoasa si se pregatea sa se duca si ea. Si duminica, cand a plecat ma-sa a vitrega cu fata ei, ea a dat fuga la corn si a cerut sa-i dea haine cu cerul si cu stelele, un cal ca zmeul si om sa il tie pana o iesi din palat - ca vrea sa se duca si ea sa joace.
I-a adus cornul ce a cerut si ea a plecat. Cum a ajuns de a intrat la palat, iaca si feciorul imparatului ii iesi inainte si a prins a o intreba despre toate, dorind sa afle cine e si cum. Ea a raspuns ca puterea ei e sa fie nevazuta, sa stea o clipa si sa plece. Atunci feciorul de imparat i-a spus ca o iubeste, iar ea i-a raspuns ca nu iubeste pe nimeni. Totusi, numai cu el juca, cu altul nu. cand sa plece, el ii ceru inelul din deget si ea i-l dadu. In duminica viitoare, feciorul de imparat nemaiputind fara ea, a mai poftit lumea la o serbare. Ea iar a venit cu niste haine pe ea cu luceferi pe umere si iar asa a pierit lasind in nedumerire pe feciorul de imparat.
Atunci el ce s-a gindit?... Sa mai pofteasca o data lumea, la o serbare, duminica ce venea, si sa-i ia pantoful din piciorul fetei, cum va putea, si pe urma stia el ce sa unelteasca.
Asa a facut. cand sa plece ea, dupa ce a jucat cit a jucat, s-a luat feciorul dupa dinsa si cand sa sara pe cal i-a scos pantoful din picior, iar fata a plecat asa, cu piciorul gol.
A doua zi cum s-a sculat feciorul de imparat, spuse tatalui sau toata siretenia cu fata si ii mai spuse ca el pleaca cu pantoful si cu inelul fetei ce-i placuse, sa o caute si ca nu se intoarce acasa pana nu va gasi-o.
Pleaca si umbla el, umbla, cautind tara intreaga, prin orase si prin sate, pana sosi si in satul in care sta fata unchiasului. Colinda din casa in casa, cauta peste tot si, ajungind la unchias si intrind pretutindeni, da si de fata lui murdara cu cenusa si cu tarite in cap - ca asa o tinea baba mereu acum. Iar cand ii incerca pantoful, el parca fu de-acolo.
Atunci o intreba feciorul de imparat, ea e fata de a jucat el langa ea la hora si la palatul tatine-sau de trei ori? Ea a raspuns ca ea e. Dar baba de colo a inceput a ocari si a spune feciorului de imparat ca nu e adevarat, ca e o mincinoasa si altele de astea. Dar fata zise:

- Maria ta, eu sunt, si daca nu ma crezi, asteapta nitel si ai sa vezi cu ochii.
Atunci s-a dus la locul unde erau ingropate oasele vacii, a scos cornul si i-a zis sa o imbrace cu hainele cu care fusese imbracata intii cand o vazuse feciorul de imparat si veni imbracata la dinsul. Pe urma se duse de se imbraca pe rind si cu celelalte haine, de ramase feciorul de imparat deplin incredintat ca ea era si asa a poftit-o sa se urce in trasura lui imparateasca si a luat-o cu el la palat, unde a facut nunta imparateasca, de a tinut sapte zile si sapte nopti. Iar baba de necaz a crapat, si fii-sa nemaritata a ramas, ca cine sa se uite la slutenia dracului?... Pe unchias a pus fii-sa de l-a adus la palat la ea, unde a trait pana a murit.
Iar eu incalecat pe o sa, Si sfirsii povestea; Ca de nu s-ar fi sfirsit, Tot as mai fi povestit.





Politica de confidentialitate
Copilasul.com - portalul parintilor si al copiilor - home | contact | parteneri
Home - Copilasul.com Contact