Copilasul.com - fabulele cele mai alese - portalul parintilor - mamici si tatici fabule pentru copii - copilul meu, parinti (mama si tata) vreau sa cresc mare si sanatos
Navigare aproape doi ani
Preconceptia
Sarcina
Nasterea
Copilul sugar - bebelusul
Copilasul 1 - 2 ani
Copilasul 2 - 3 ani
Copilul 3 - 6 ani
Copilul 6 - 11 ani
Adolescenta





curiozitati din natura - Stiati ca? - PLANTE PARAZITE



Plantele parazite isi iau substantele necesare existentei lor din organismele vii, plante sau animale-gazda. Cele mai numeroase specii de paraziti fac parte dintre bacterii si dintre ciuperci. Bacteriile produc boli numite bacterioze - mai raspandite la om si la animale decat la plante. Bolile produse de ciuperci se numesc micoze si ele sunt mai raspandite la plante.
Prezenta parazitilor criptogamici se face simtita pe plantele-gazda prin cateva modificari morfologice. Astfel, unele plante-gazda raman pitice, fenomen cunoscut sub numele de nanism. In alte cazuri organul in-tectat se mareste mult. Adesea coroanele unor copaci se ramifica mult formand asa-Zlsele „maturi de vrajitoare".

La unele plante-gazda apar uneori monstruozitati florale: organele florale se transforma in sepale verzi {yirescenta), ori staminele se prefac in petale (petaloidia). Plantele imbolnavite au metabolismul modificat: o crestere a temperaturii si o scadere a intensitatii lotosintezei.

In tara noastra intalnim putini paraziti din randul plantelor superioare. Ii recunoastem usor. Tulpina lor este roscata, galbena, cafenie ori violeta. Ne-avand clorofila, ei nu au frunze. In locul lor au aparut niste solzisori sau niste zdrente ce le apara putin trupul. In schimb, doua organe li s-au dezvoltat peste masura: radacinile si florile. Este si firesc. Profitoru nu are decat doua preocupari: sa acap reze tot mai lacom si sa se inmulteasca c mai mult. Radacinile lui nu sunt ca cele bisnuite. Sunt inzestrate cu niste organe n mite haustori care servesc drept spangi ventuze in acelasi timp. Strapung tulpin sau radacina victimei, ajung la vasele pla tei si sug cu putere seva pregatita. Flori au darul de a fabrica un numar urias seminte. Cele mai multe pier. Totusi, d puzderia semintelor, cateva vor avea n rocul sa intalneasca o radacina salvatoare

Cea mai cunoscuta spermatofita par zita de la noi e tortelul (Cusaita). Pare u nevinovat fir de borangic alb, roz, galbe Dar incetam sa-l judecam ca atare cand ir cepe sa se infasoare in jurul plantei-gazd; sugrumand-o aproape si sugand-o prin m de ventuze, insiruite pe partea dinauntn firului. Cand firul a crescut, din loc in apar manunchiuri de flori stranse laolall in mici bulgarasi. Din cutiutele fructelor raspandesc mii si mii de seminte din cai vor iesi tot atatea firisoare care, impletii du-se intre ele, fac o retea deasa. Intrar in campurile de trifoi, lucerna sau in, inabusa aproape cu totul.
Tot prin fanete si tot pagubitor cai patrunde in locurile semanate de om este verigelul sau lupoaia (Orobanche). Este planta frumoasa, cu tulpina viguroasa, g; ben-roscata, mai rar violeta, purtand v manunchi de flori mari ca o gura de Iu

Aproape ca n-ai zice ca este o parazita cand sta cuminte langa planta pe care o seaca de hrana. Daca sapi in jurul ei, vezi ca partea de jos a tulpinii e umflata ca un bulb. Cu el cuprinde radacina gazdei. (Fig. 12)

La poalele copacilor din mijlocul padurii isi face veacul un alt parazit. Pare coada solzoasa a unui sarpe alburiu odih-nindu-se peste, radacinile copacilor. Este muma-padurii (Lathmea squamaria), bine cunoscuta de poporul nostru. Din partea de jos a cozii, ascunsa in pamant, apar numeroase ramificatii inzestrate cu ventuze ce patrund in rauletul de seva al radacinii. Solzisorii grasi sunt niste marunte pompe aspiratoare care inlesnesc urcarea sevei supta din radacinile gazdei. Parazitul creste incet, solz cu solz. Abia dupa 10 ani ii da o ramura tot solzoasa, in varful careia apare un manunchi de flori alburii, foarte vizitate de bondari.

In tarile calde numarul parazitilor este cu mult mai mare si formele lor devin atat de curioase si adesea inspaimantatoare incat produc o puternica surpriza calatorilor.

Sunt paraziti din familia Balanoforaceelor, fjori ca niste ciuperci uriase sau ca niste C aji puternici si ramificati, de culoare ° lbena sau rosie, raspandind un cumplit ^ ros de mortaciune pentru a atrage insecte Altele, din familia Citinaceelor, se 'trecoara sub scoarta copacului si scot afara doar florile despre care poti jura ca sunt florile arborilor-gazda. Fara tulpina, fara codite, aceste flori sunt la inceput niste bumbi roscati care deschizandu-se lasa sa se vada o floare de aceeasi culoare, cu patru sau cinci petale. Cel mai vestit parazit exotic este Rafflesia din insula Sumatera, descoperit in 1819 de botanistul Arnold. Din niste boboci cat un bostan, asezati direct pe radacina copacilor, ies flori roscate cat roata carului, cu cinci petale late si carnoase, prinse la mijloc printr-un inel in-launtrul caruia se gasesc organele de inmultire si nectar sa umpli o cratita cu el. Rafflesia este unul din uriasii lumii vegetale, iar faptul ca intreaga planta se reduce doar la floare dovedeste din plin ca parazitii, scutiti de grija fabricarii mancarii, isi indreapta toata grija catre viitorii urmasi.






Politica de confidentialitate
Copilasul.com - portalul parintilor si al copiilor - home | contact | parteneri
Home - Copilasul.com Contact