Copilasul.com - fabulele cele mai alese - portalul parintilor - mamici si tatici fabule pentru copii - copilul meu, parinti (mama si tata) vreau sa cresc mare si sanatos
Navigare aproape doi ani
Preconceptia
Sarcina
Nasterea
Copilul sugar - bebelusul
Copilasul 1 - 2 ani
Copilasul 2 - 3 ani
Copilul 3 - 6 ani
Copilul 6 - 11 ani
Adolescenta





curiozitati din natura - Stiati ca? - PLANTE LUMINOASE



Patrunzand intr-o noapte de vara in a-dancul unei paduri, vom zari palpaind niste luminite palide ca de opait, aninate de bustenii putrezi sau aprinzandu-se ca un vapais de raze, deasupra frunzisului mort.
Aceste luminite misterioase starneau odinioara fantezia oamenilor simpli care le puneau in legatura cu unele comori ascunse in paduri. Si nu rareori, la radacinile copacilor se intalneau zeci de gropi, rodul stradaniilor zadarnice ale superstitiosilor dornici de imbogatire.
Focurile de „comori" tasnite din copaci nu sunt altceva decat radiatiile luminoase e-manate de niste ciuperci, rude cu ghebele sau iasca. Cea mai cunoscuta, intalnita si in tara noastra, este gheba de copac (Annilla-ria mellea), o mica ciuperca cu palarie la care partea luminoasa o formeaza cordoanele ramificate ale miceliului (rizomorfele), dezvoltate intre scoarta si lemnul copacului putred. La alte ciuperci, care cresc mai ales in regiunile calde, lumina poate fi produsa si de palarie.

Impresionanta este si lumina ce vine de Jos. Parca sub vatra de frunze uscate a Padurilor de mesteacan ori stejar mocneste Un foc dulce si statornic. Dand la o parte pojghita frunzisului, vom descoperi izvorul acestei lumini in stratul groscior si presat de sub crusta, impanat cu niste pete alb-galbene. Aceste pete fosforescente sunt hifele unei ciuperci putin studiate.
Daca vom lua cu noi o bucata de lemn si o vom pune sub un clopot de sticla, peste cateva nopti vom avea o veioza naturala care va raspandi in obscuritatea camerei o lumina potolita si mangaietoare.

Poetii au cantat totdeauna roua, modesta picatura de apa careia razele solare, strabatand-o, ii dau sclipiri de diamant. Roua diamantina se schimba inlr-un smarald tot atat de stralucitor cand se asaza pe frunzulitele unor muschi foarte raspanditi din genul Mnium. Frunzulitele, prin desimea lor, retin numeroase picaturi de roua. Lumina soarelui trece prin marginile frunzelor, sufera o reflectie totala prin picaturi si iese in exterior dupa ce a mai trecut o data prin frunze. Transparentele paravane imbraca muschiul intr-o poetica diadema.
Vestitul muschi luminos din pesterile de la Fichtelgebirge (Bavaria), Schistoslega os-mundacea, descoperit in cateva locuri si in tara noastra (tinovul de la Poiana Stampei, Muntii Vrancei etc), e si mai interesant. Protonema, firisorul subtire iesit din spor, mai durabil ca la alte neamuri de muschi, isi semnaleaza prezenta de la distanta. Nu roua creeaza iluzia nestematelor, ci propriile ei celule a caror membrana, ingrosata, ca o lupa, concentreaza lumina cat de slaba si o reflecta asupra grauntilor de clorofila care la randul lor o rasfrang in jur, asemenea sclipirilor unui colier de smaralde.

Primavara sevele izbucnesc mai puternic in copaci. Daca am avea o ureche extrem de sensibila, am percepe susotul lor muzical prin tevile de orga ale corpului vegetal. Putini insa stiu ca acest „sange" al plantei emite lumina.
Sa taiem cateva fragmente din frunzele si scoarta castanului salbatic (Aesculus hip-pocastanum) sau mojdreanului {Fraxinus onnts) si sa le introducem intr-un pahar cu apa. Vom vedea ca seva plantei amestecata cu apa va incepe sa radieze o lumina aluasira care se observa mai bine daca lasam sa patrunda in lichid un fascicul de raze solare, trecut prinlr-o lentila de ochelari sau de lupa. Fenomenul nu e inca bine lamurit in stiinta. Se pare ca pigmentii galbeni, care absorb cu scop protector razele ultraviolete, retin aceste radiatii din fasciculul luminos. Jn seva se gasesc dizolvate diferite minerale continand calciu, sodiu, fosfor, fior etc. Sub actiunea ultravioletelor retinute de pigmentii galbeni (flavonc) se produc tulburari temporare in echilibrul electrostatic al retelelor lor cristaline, in urma carora lumina invizibila de unde scurte se transforma in lumina reflectata, vizibila, de raze lungi. Aceasta transformare de lumina se numeste fhiomscenfa.

In lipsa fluorinei cu care demonstram in laborator acest interesant fenomen optic, putem folosi in timpul primaverii plantele mai sus amintite.








Politica de confidentialitate
Copilasul.com - portalul parintilor si al copiilor - home | contact | parteneri
Home - Copilasul.com Contact