Copilasul.com - fabulele cele mai alese - portalul parintilor - mamici si tatici fabule pentru copii - copilul meu, parinti (mama si tata) vreau sa cresc mare si sanatos
Navigare aproape doi ani
Preconceptia
Sarcina
Nasterea
Copilul sugar - bebelusul
Copilasul 1 - 2 ani
Copilasul 2 - 3 ani
Copilul 3 - 6 ani
Copilul 6 - 11 ani
Adolescenta





curiozitati din natura - Stiati ca? - AVENTURA FLORII SOARLLUI



Pe piata noastra intalnim: ulei de soia, de arahide, de dovleac si de porumb, apoi uleiul verde de canepa din care se face sapunul, precum si universalul ulei de in, folosit in farmacie (leac suveran la arsurile mai usoare, provocale mai cu seama de soare) si in industiia vopselurilor, fiind cel mai bun sicativ.

Insa uleiul care si-a castigat in tara noastra cel mai generos drept de folosinta este uleiul de floarea-soarelui.
Helianllius annuus - floarea-soarelui -care-si plimba uriasu-i taler dupa soare, isi are originea in ambele Americi (in cea de

Nord cresc 50 de specii, iar in cea de Sud, 17) in depozitele preistorice de la Castle Park (Colorado) s-au gasit seminte de floa-rea-soarelui salbatica, aducand o confirmare a ipotezei ca originea acestei plante se afla in America. Prima informatie despre cultura florii-soarelui o detinem din anul 1588, de la colonistul din Virginia, Thomas Hariot, care descrie destul de exact „planta solis", cultivata printre randurile de porumb, din ale carei seminte indienii preparau paine si supa. In anul 1615, Champlain o intalneste la indienii canadieni de langa Lacul Simkoe (Ontario), care obtineau din seminte un ulei cu care se ungeau pe cap, in timp ce indienii apasi, dupa relatarile lui Cremony, foloseau infuziile facute din florile tubuloase ale calatidiilor la tratarea bolilor de piept, iar indienii zuni amestecau radacinile de Helianthus cu alte radacini pentru obtinerea unui antidot la veninul muscaturilor de sarpe.

Etnologii care au studiat folclorul ame-rindian au constatat prezenta acestei plante - socotita sacra - in legendele si ceremoniile diverselor populatii de piei-rosii. Astfel, indienii hopi, din estul Arizonei, isi impodobeau capetele cu inflorescente de floarea-soarelui in timpul dansurilor rituale sau le asterneau de-a lungul drumului procesiunii. Petalele uscate si macinate erau folosite in vopsitul negru al pasarilor artificiale. Colibele rotunde „Kiva", construite pentru ceremoniile inchinate spiritului Ka-china, erau impodobite cu desene murale ce reprezentau o planta de floarea-soarelui cu o inflorescenta (calatidiu) mare, eu flori ligulate galbene, conturate in negru, cu flori tubulare negre si cu tulpinile si frunzele colorate in albastru-inchis. La triburile se-iene, floarea-soarelui era folosita in „dansul bizonului" sau „dansul nebunesc", in antiteza cu inflorescentele de scaiete care intruchipau inamicii din triburile vecine.

In Europa ea a fost cultivata pentru prima data in anul 1510, in gradina regala din Madrid, din seminte aduse din Mexic. In anul 1576, botanismul belgian Lobelius o boteaza cu numele stiintific pe care il poarta si azi. Prima ilustrare a acestei plante ne-a parvenit prin intermediul xilogry. vurii lui Dodanaeus din anul 1586.

La noi in tara, ea a fost introdusa la inceputul veacului trecut. Prima ei atestare; este... tabloul pictorului iesean Ludovic Stavski, „lasul in 1842", care o include intr-un peisaj. De altfel, si marele pictor o-landez Vincent van Gogh (1853-l890) a imortalizat aceasta planta in celebrele sale panze.

Timp de aproape 200 de ani, floarea-soarelui a fost considerata in Europa ca o planta ornamentala (era numita „crizantema din Peru") si melifera, iar uleiul a avut doar o destinatie industriala (fabrica-aV vopselei01" pentru pictura si prelucrarea lor). Abia in anul 1830 s-a facut prima P1 tractie a uleiului din seminte de floarea-eX eju| de catre taranul iobag Bocorev, din S°tul Alexeeva, gubernia Voronej. La noi, sf ¦ [a inceputul secolului incepe cultura a. t6matica a florii-soarelui. Prima uleinita (presa de ulei) este amintita, pe langa Vaslui in jurul anului 1870. Suprafata de cultu-
a 'a acestei plante se extinde de la 672 ha in 1910, la peste 500 000 ha in 1985.
planta se bucura de o deosebita atentie, deoarece aduce bune servicii omului chiar in afara uleiului comestibil, deosebit de apreciat. Astfel, turtele oleaginoase servesc
a fabricarea de halva, iar cojile, rezultate din decorticarea semintelor, sunt folosite drept combustibil, material de constructie in placile fibro-lemnoase si la obtinerea drojdiei furajere, a furfurolului si a altor produse chimice.







Politica de confidentialitate
Copilasul.com - portalul parintilor si al copiilor - home | contact | parteneri
Home - Copilasul.com Contact